Portret făcut de Francis Bacon partenerului George Dyer, scos la vânzare

„Study of George Dyer”, unul dintre cele mai intime și încărcate psihologic portrete create de Francis Bacon, este scos la licitație de Sotheby’s în cadrul vânzării sale de artă modernă și contemporană.

Tabloul a apărut în prima retrospectivă majoră a artistului, la Grand Palais din Paris în 1971. Dar ceea ce ar fi trebuit să fie o ocazie monumentală de sărbătorire a carierei lui Bacon a fost umbrită de tragedie, atunci când, cu doar 36 de ore înainte de deschidere, Dyer a fost găsit mort în camera de hotel pe care o împărțea cu artistul, în urma unei supradoze de somnifere, exacerbată de abuzul de alcool.

Tabloul, care poartă toate caracteristicile celor mai bune lucrări ale lui Bacon, se așteaptă să ajungă la o sumă cuprinsă între 5 și 7 milioane de lire sterline atunci când va fi pus în vânzare luna viitoare.

Pictura a fost achiziționată de actualul proprietar de la Marlborough Gallery din Londra în 1970, în același an în care a fost pictată, și a fost văzută în public doar de două ori de atunci – prima dată la Grand Palais, apoi în cadrul unei expoziții la Marlborough în 1993.

Cum s-au întâlnit cei doi

Dyer avea 29 de ani când l-a întâlnit pe Bacon, în vârstă de 54 de ani, în toamna anului 1963. Legenda spune că Dyer ar fi intrat prin efracție în casa artistului (o relatare perpetuată de filmul „Love is the Devil” din 1998, cu Derek Jacobi și Daniel Craig). Dar, potrivit lui Bacon însuși, ei s-au întâlnit de fapt într-un local din Soho, când Dyer s-a prezentat la petrecerea lui Bacon: „Se pare că vă distrați cu toții. Pot să vă fac cinste cu o băutură?”.

Bărbații au devenit rapid implicați unul în viața celuilalt, deși relația lor va fi marcată în curând de o polaritate a extremelor: romantică și pasională, furtunoasă și violentă.

O astfel de congruență de sentimente este evidentă în „Studiu despre George Dyer”, care este dramatic, intens și încadrat într-un fundal întunecat seducător. Catalizatorul compozițional al lucrării a fost o serie de fotografii ale lui Dyer realizate de John Deakin în Soho în jurul anului 1964.

Evenimentul de la Grand Palais avea să fie cea mai importantă expoziție din viața lui Bacon. A fost pentru prima dată după Picasso, eroul lui Bacon, când un artist în viață a avut parte de o expoziție personală în acest loc. Bacon a continuat cu vernisajul, în ciuda faptului că suferea de un șoc amorțit din cauza sinuciderii lui Dyer la Hôtel des Saint-Pères.

„George Dyer a fost, fără îndoială, cea mai mare iubire a lui Francis Bacon”, a declarat Tom Eddison, directorul senior de artă contemporană al Sotheby’s. „O întâlnire întâmplătoare s-a transformat curând în ceva ce ar putea fi descris doar ca o relație de dragoste furtunoasă și pasională, Dyer ocupând rapid o poziție de importanță capitală în marele teatru al vieții și operei lui Bacon.

Bacon l-a reprezentat pe Dyer în peste 40 de tablouri

„Faptul că Dyer apare în peste 40 de tablouri arată cu adevărat forța emoțională pe care a avut-o asupra lui Bacon, atât de evidentă în acest portret intim, foarte încărcat. Dintre toate picturile lui Bacon despre Dyer, acesta este ultimul dintre cele doar două portrete cu nume pe care le-a creat în acest format singular, ceea ce nu face decât să sporească puterea sa emoțională. Fundalul său întunecat și seducător te atrage înăuntru și poate chiar prevestește tragedia care avea să se producă la scurt timp după aceea”.

Dyer provenea din East End-ul londonez și a executat mai multe perioade scurte de închisoare pentru furt și infracțiuni minore. „Study of George Dyer” este ultimul portret de mici dimensiuni pe care Bacon l-a pictat muzei sale în viață, ceea ce îl face „extraordinar de rar”, potrivit Sotheby’s.

Casa de licitații a declarat că tabloul a servit drept contrapunct la „tripticele negre” de la începutul și mijlocul anilor 1970 care îl comemorează pe Dyer, care sunt considerate în general ca fiind printre cele mai mari triumfuri artistice ale lui Bacon.