Primul jaf la un muzeu din Europa în care a fost folosit material exploziv

Coiful din aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.e.n.) și brățările dacice din aur (din a doua parte a secolului I î.e.n.) sunt căutate de autoritățile olandeze și române, după ce au fost furate la primele ore ale zilei de 25 ianuarie, cu o zi înainte de încheierea expoziției „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, din Drents Museum din Assen (Regatul Țărilor de Jos), unde erau expuse începând cu vara anului trecut.

Cele mai recente informații arată că la ora 03:45, trei infractori au aruncat în aer o parte dintr-un perete al muzeului, au pătruns în clădire și au luat artefactele. Acesta este primul jaf la un muzeu din Europa în care a fost folosit material exploziv, spun Emanuel-Viorel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, și directorul MNIR. În urmă cu câteva luni, tot în Țările de Jos, două lucrări Andy Warhol au fost furate în timpul unei spargeri nocturne la Galeria MPV din provincia Brabant de Nord, unde autoritățile au spus că a fost folosit material exploziv.

Ernest Oberländer-Târnoveanu, istoric și director al Muzeului Naţional de Istorie a României, din colecția căruia făceau parte obiectele, a precizat într-o conferință de presă organizată în 26 ianuarie că Drents Museum din Assen a fost ales pentru a fi prezentată această expoziție deoarece „este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda şi unul din cele mai moderne muzee din Olanda”.

Bunuri culturale asigurate pentru 30 milioane de euro

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, care a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase provenind din patrimoniul național al României, din mai multe muzee din țară, fusese vizitată de mai mult de 77.000 de vizitatori. Oficialii români au punctat că celelalte piese trimise în Țările de Jos sunt în siguranță.

Toate cele 673 de bunuri culturale erau asigurate pentru 30 milioane de euro, însă asigurarea pentru piesele furate nu a fost dezvăluită, „pentru că acest lucru este confidenţial şi doar organele de anchetă au acces la asemenea date”, a spus istoricul.

„Cele trei brățări au fost evaluate de muzeu – în cadrul muzeului funcționează mai multe comisii de evaluare, inventariere și recepție – și, pe baza analogiilor, pentru că nu ai piese identice, se stabilesc valorile de asigurare. În cazul brățărilor, ca în cazul tuturor pieselor, valloarea de asigurare e identică valorii de inventar”, a declarat Oberländer-Târnoveanu.

Asigurarea funcționează în cazul în care obiectele au fost deteriorate, parțial sau total, sau în cazul în care au fost pierdute. Dacă un obiect nu este recuperat, asiguratorul va plati asigurarea conform contractului.

Directul a punctat că la cererea MNIR a fost introdus în contract ceva special: „dacă bunul a fost plătit și a fost recuperat, el trebuie returnat statului român”.

Expoziția, inițiativă a MNIR, a fost prezentată inițial la Madrid, în 2021, iar în perioada 2022 – 2023, aceste artefacte, inclusiv cele furate, au fost prezentate la București, sub titlul „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, apoi la Roma, până în aprilie 2024.

Breșă de securitate

Oberländer-Târnoveanu, curator al expoziției, a spus că sistemul de securitate a fost verificat și de asiguratorul olandez și de partea română, însă este posibil să fi fost încălcate de către muzeul olandez prevederi din contractul încheiat cu MNIR. El e de părere că a fost o breșă de securitate.

„Dacă nu a fost respectată clauza 5, de a asigura supraveghere 24/24 și 7 zile pe săptămână și cei care asigură această supraveghere să aibă mijloace de comunicație rapidă, pentru că – la cererea noastră – muzeul a trebuit să se conecteze la poliție și poliția să intervină de urgență, vom ajunge în justiție pentru nerespectarea clauzelor contractuale”, a adăugat directorul MNIR.

Sunt făcute investigații de ambele părți – română și olandeză – pentru a determina cum a fost posibil furtul artefactelor. O delegaţie de specialişti din România se află acum în Țările de Jos pentru a verifica starea pieselor rămase şi pentru a face demersurile pentru aducerea lor în ţară.

Exportul acestor artefacte, ca în cazul tuturor obiectelor din patrimoniul țării, este posibil doar cu aviz al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

Scurtă istorie a Coifului de la Coțofenești

Descoperit întâmplător în 1926-1927 de câțiva copii care păşteau vitele, coiful a stat în curtea familiei Simion din Coțofenești (Prahova) mai mult timp, având diverse roluri, inclusiv de adăpătoare pentru găini.

Aurul antic conţine cantități de argint, explica Târnoveanu în urmă cu mai mulți ani într-un documentar al televiziunii naționale, astfel că oamenii nu s-au gândit imediat că este o piesă prețioasă.

Piesa de artă getică a stârnit totuși interesul capului familiei care l-a arătat, la Ploiești, unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial devenit negustor – Jean Marinescu, care a plătit la schimb 30.000 de lei.

„Căciula de aur” din satul Coțofenești a fost dusă la Ministerul Artelor, în 1931, unde ministrul Ion Marin Sadoveanu a fost impresionat că Marinescu îl donează, fără pretenții, Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie.

Unic în lume, coiful – deteriorat în partea calotei – are 740 de grame și e alcătuit din mai multe piese, sudate. Țintele sunt realizate separat, fiecare, apoi sudate. Produs de un meșter itinerant, toate reprezentările – animale sacrificate, sfincși, grifoni – demonstrează că a fost produsă pe loc, la comandă, din aur provenit din mai multe surse.

Specialiștii au ajuns la concluzia că a fost realizat în secolele VI-V î.e.n. după ce au analizat componența și calitatea aurului, metodele și desenele, dar și că a fost folosit, nu a fost doar decorativ. În plus, coifurile cu ochi stilizați – motiv aplicat pe frunte -, din aur sau din argint, sunt specifice geților, de-o parte și de alta a Dunării de jos.

Având un diametru de 17 cm, este considerat că stăpânul coifului a fost un tânăr șef care domnea peste triburile din nordul Munteniei de azi.

MNIR, fără pierderi din patrimoniu până în prezent

La începutul anului 2024, curatorial publica o analiză, în urma informațiilor oferite publicației online de mai multe muzee din țară, inclusiv Muzeul Național de Istorie a României. Aceasta avea în vedere situațția patrimoniului instituțiilor naționale.

MNIR  preciza atunci că patrimoniul său este verificat „conform legii” sau la nevoie. Inventarierea patrimoniului se face conform prevederilor legale în vigoare, la intervalele de timp stabilite în actele normative, în funcție de dimensiunea fiecărei gestiuni. Nu poate fi efectuată inventarierea în același timp a întregii colecții, au explicat reprezentanții instituției.

În luna ianuarie 2024, spre exemplu, se afla în inventariere colecția Cabinetului Numismatic și colecția Ceramică. Separat, era inventariată Colecția Filatelică a României. În registrul inventar al MNIR sunt înregistrate 398.459 poziții (sau numere de inventar). Separat, este înregistrată Colecția Filatelică a României (care are mai mult de 16 milioane de bunuri; numărul exact va fi stabilit la finalizarea inventarierii).

„Au fost reevaluate bunurile de patrimoniu, acolo unde a fost cazul și s-au înregistrat individual conform legislației (anterior, la un număr de inventar puteau fi mai multe obiecte, numerotate – de exemplu, în cazul unui tezaur monetar). În urma încheierii ultimelor inventare ale colecțiilor MNIR, nu s-au constatat lipsuri. În cazul în care ar exista așa ceva, se vor lua măsurile prevăzute de lege”. Nu au fost constatate nici deteriorări ale bunurilor culturale în cazul transportului, împrumuturilor ori depozitării lor, au declarat reprezentanții MNIR pentru curatorial.ro.