Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Proiectul ce reprezintă România la Bienala de la Veneția 2022, „o instalație video și un program performativ – discursiv”. Participarea are buget de jumătate de milion de euro

Proiectul ce reprezintă România la Bienala de la Veneția 2022, „o instalație video și un program performativ – discursiv”. Participarea are buget de jumătate de milion de euro

„Tu ești un alt Eu: O catedrală a corpului”, proiectul ce reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția 2022, este „o instalație video și un program public performativ – discursiv”, după cum explică autoarea lui, regizoarea Adina Pintilie.

Participarea de anul acesta a țării noastre la cea mai importantă expoziție internațională de artă contemporană are un buget alocat de Ministerul Culturii și de Institutul Cultural Român (Ministerul Afacerilor Externe), prin contract de comandă, de doar 1 milion de lei (circa 200.000 de euro), la care vor fi adăugați 300.000 de euro, fonduri colectate de echipa proiectului de la sponsori.

„Ca punct de referință stă suma acordată în anii precedenți, respectiv în urma concursului de selecție și în baza devizului predat, e posibilă și o negociere cu participanții. Suma maximă pe care Ministerul Culturii o oferă e 800.000 de lei, iar suma maximă pe care ICR o oferă e de 200.000 de lei”, a explicat Attila Kim, comisarul român pentru Bienală, la prima conferință de presă în care a fost prezentat proiectul care va reprezenta România la Veneția.

Suma de 1 milion de lei trebuie să acopere nu doar costul producției, ci și toate cheltuielile ce țin de mentenanța expoziției pe toată durata de șase luni a Bienalei – inclusiv demontarea și readucerea ei în țară, salariile custozilor și onorariiile participanților.

„Suma, de foarte multe ori, nu acoperă necesitățile unui proiect de asemenea anvergură și, din acest motiv, în etapa a doua a concursului de selecție, în deviz, se prezintă și scrisorile de parteneriat cu sponsorii pentru suma ce depășește 1 milion de lei”, a adăugat el.

Ioana Ciocan, director general al Pavilionului de Artă București – Art Safari, care a făcut parte din juriul de selecție, a completat: „Și la această ediție, bugetul e insuficient și, ca de fiecare dată, proiectele participante depun parteneriate. Astfel, proiectul câștigător își va suplini bugetul cu 300.000 de euro. E un efort suplimentar. Cei care participă la concurs trebuie să depună și un efort de fundraising. Nu este o excepție. Și în edițiile trecute câștigătorii au fost nevoiți să găsească surse de finanțare externe”.

Attila Kim a mai precizat că MAE va încerca să finanțeze renovarea pavilionului României din Giardini. „Din păcate, în ultimii ani, toate lucrările de reparații au fost efectuate tot de echipele participante la Bienala de Artă sau la cea de Arhitectură, ori din banii oferiți de stat ori din fonduri private”.

conferinta icr, bienala de arta, curatorial

Conferință de presă ICR. Credit foto: Curatorial.ro

Lipsa bugetării anuale a provocat întârzierea întregii selecții. Ea ar fi trebuit făcută cu un an înainte, nu cu două luni. „Un astfel de concurs e întotdeauna un prilej de evaluare a corpului artistic românesc. E fundamental ca întreaga agendă a pavilionului național să fie mai firească. Fac apel să fim mai persuasivi în crearea unui spațiu profesionist care să fie pe măsura dosarelor care vin pentru Bienală”, a adăugat Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană, care a făcut de asemenea parte din juriu.

Cea de-a 59-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia, cu tema „The Milk of Dreams/ Il latte dei sogni” (laptele viselor, n.r.), va avea loc în perioada 23 aprilie – 27 noiembrie 2022. În expoziția centrală vor participa și artistele române Alexandra Pirici, care a reprezentat România la Bienală împreună cu Manuel Pelmuș, și Andra Ursuța, sculptor stabilit la New York.

România va fi reprezentată însă de „Tu ești un alt Eu: O catedrală a corpului/ You are another Me: A cathedral of the body”. Curatorii sunt Cosmin Costinaș și Viktor Neumann.

Proiectul se remarcă prin impactul estetic al instalațiilor video potențate de imersivitatea spațiului expozițional, care deconstruiește privirea cinematică unidirecțională, și prin actualitatea temei, rigoarea conceptului curatorial și abordarea intersecțională a subiectului propus, după cum a apreciat juriul care a făcut selecția.

Liviu Jicman, președintele ICR, a declarat marți: „E o onoare pentru noi să fim implicați și anul acesta. Dialogul artistic al artiștilor români în numele țării noastre la Veneția datează de peste 100 de ani (din 1924, prezență constantă, n.r.). Artiștii români sunt foarte prezenți pe scenele internaționale și această scenă de la Veneția e una foarte importantă. Bienala de la Veneția este o prioritate a ICR și anul acesta și pe viitor”.

Promovare a diversității și incluziunii

Proiectul Adinei Pintilie, așa cum s-a exprimat și prin lungmetrajul ei „Touch Me Not/ Nu mă atinge-mă” premiat la Berlinala din 2018, promovează diversitatea și incluziunea, punând accent pe corpul uman.

„Nu este un film, este o instalație video și un program public performativ – discursiv. Sunt forme de limbaj și de comunicare total diferite de cinema”, a declarat regizoarea Adina Pintilie marți, la aceeași conferință.

Corina Bucea este managerul proiectului și și-a exprimat speranța că cel mai prestigios eveniment de artă contemporană din lume va reveni anul acesta la dinamica obișnuită.

România e una dintre cele 29 de țări care are un spațiu în epicentrul Bienalei, completat de Noua Galerie a ICR Veneția.

Attila Kim a punctat: „Subliniez o alternare de medii și de tip de expoziții pe care am avut-o în ultimul deceniu, spre exemplu, cu artiști de renume internațional, precum Geta Brătescu și Adrian Ghenie, sau artiști experimentali. Am avut o varietate de expoziții, de fațete ale artei contemporane românești, la care astăzi adăugăm un nume cunoscut”.

Instalația video a Adinei Pintilie a fost aleasă din 13 proiecte participante anul acesta.

Conversațiile urgente stârnite de artă

Într-un mesaj video transmis în timpul conferinței, Cosmin Costinaș a punctat: „Proiectul se înscrie în linia mai multor pavilioane ale României din ultimele două decenii de la Veneția, în care originali artiști ai scenei românești au pus sub semnul întrebării ideea de reprezentare națională. Felul în care arta ne poate ajuta să înțelegem lucruri profunde și dificile despre noi, ca indivizi și comunitate. În acest moment dificil în întreaga lume, conversațiile pe care arta le poate stârni, facilita, găzdui, sunt mai urgente ca niciodată. Nu am vreun dubiu că proiectul Adinei Pintilie se va înscrie în aceste conversații necesare la nivel internațional și că va face cinste acestei istorii a pavilionului României la Veneția”.

Viktor Neumann a completat că „proiectul provoacă și destabilizează”, este unul interdisciplinar, iar „corpul, încă o dată, devine partea contestantă a ideologiilor”.

Proiectul continuă tema intimității, care a pornit cu filmul „Touch Me Not/ Nu mă atinge-mă”.

Adina Pintilie a mai spus: „Cercetarea a început în urmă cu zece ani, pe zona de intimitate și corporalitate, de fapt, dezvățare și reînvățare a modului în care ne raportăm la corp, la intimitate, la modul de a comunica în materie de audiovizual – teme care sunt atât de importante în viața noastră și atât de greu de transmis”.

Cercetarea ei a debutat în lumea filmului și acum continuă cu aceeași echipă la care s-au adăugat colaboratori din arta vizuală.

Corporalitatea în realitate virtuală

Regizoarea a dezvăluit că proiectul va lua diverse forme în viitor, iar inclusiv la Bienală el va fi prezentat – în al doilea spațiu al României, la Noua Galerie a ICR din Veneția – sub forma unui segment de realitate virtuală.

„Dezvoltăm de niște ani mai multe formate, performance-uri interactive, instalații. Cea pe care am propus-o aici este prima dintr-o serie ce va urma. «Touch Me Not» a ieșit ca film, apoi s-a metamorfozat într-un hibrid, film plus eveniment public. După lansarea lui în 2019, am organizat în parteneriat cu universități din România și Suedia, Franța și Germania, un turneu de dezbateri – proiecția filmului era însoțită de întâniri cu protagoniștii și discuții în profunzime a subiectelor. Probabil că și proiectul acesta se va metamorfoza de-a lungul timpului”, a mai afirmat Pintilie.

După primul an, realizatoarea filmului și-a dat seama că publicul simte nevoia să intre în dialog. „Formele de limbaj pe care le ia cercetarea sunt influențate de această nevoie emoțională. Asta va influența tipul de experiență în cadrul instalației. Vizitatorul e invitat să devină parte din același proces reflexiv și de cercetare prin care au trecut și protagoniștii”.

Pe lângă teme și subiecte și umanul, un aspect important este limbajul – cum reușești audiovizual să transmiți experiențe care sunt dificil de comunicat?

„Instalația reușește să demonteze toate barierele clasice și oferă un cadru în care fiecare poate să interacționeze direct cu conținutul și să intre în dialog”, a completat Attila Kim. „Expoziția se desfășoară în două spații – pavilionul României e gazda acestei instalații video complexe formate din șase ecrane de mari dimensiuni și un spațiu similar unui studio de filmare, iar în Noua Galerie a ICR din Veneția, proiectul oferă și un alt tip de comunicare intimă vizitatorilor, dar și celor care interacționează online, și anume printr-un proiect de realitate virtuală”.

România e singura țară, începând cu 2016, care prezintă o parte din proiect, pe lângă pavilionul național, într-un alt tip de spațiu.

Adina Pintilie a explicat: „În demersul nostru, contează foarte mult întâlnirea cu vizitatorul (…) Cei care ajung la Noua Galerie a ICR, își pun căștile respective și intră în acest spațiu virtual care este o reproducere a platoului de filmare și întâlnesc protagoniștii, replicile virtuale ale lor, pe care încercăm să le realizăm cât mai fidel. Una dintre temele centrale este experiența corporalitățiii – cum e să trăiești în corpul tău și cum îți poți imagina cum este experiența corporalității într-un alt tip de corp. Practic, la ICR invităm spectatorii să intre în corpul personajelor și să fac un soi de tur ghidat al materialului prezentat în pavilion în pielea personajelor”.

Proiectul va fi explicat, în detaliu, într-o viitoare conferință organizată înainte de startul expoziției internaționale.

În 2019, Bienala de Artă de la Veneția a adunat în jur de 600.000 de vizitatori, iar cea mai recentă Bienală de Arhitectură, mai mult de 220.000 de vizitatori.

Foto: Secvență din „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”, de Adina Pintilie. Protagoniști: Hermann Mueller și Dirk Lange. Director de imagine: George Chiper-Lillemark