Rămășițele din mahalaua trecutului lui Eugen Raportoru/ galerie foto

„Je suis Mahala”, expoziția personală a lui Eugen Raportoru de la MNȚRplusC, spațiu al Muzeului Național al Țăranului Român, este o scenografie a trecutului artistului, în care sunt aduse laolaltă bucuria, tristețea, fericirea, oamenii din copilărie.

În viziunea artistului, mahalaua este o lume vie, efervescentă.

„Mahalaua romilor este un loc de responsabilitate istorică. Mahalaua pe care ne-o arată Eugen are semnele și rănile unor momente tragice și traumatice”, a spus  la vernisaj Timea Junghaus, istoric de artă și curator. „Și fericite!”, a adăugat Eugen Raportoru.

„Și arată și bucuria de a ne aduna împreună, într-un asemenea moment, ca un act până la urmă politic. Cele trei lucrări din această sală prezintă mahalaua ca peisaj, arată violența și brutalitatea evacuărilor forțate, dar arată și complexitatea și dificultățile a ceea ce se întâmplă în jurul mesei, sub forma Cinei cea de taină. Nu cunosc un alt artist care să aibă un alt stil de pictură la fel de virtuos. Vă sfătuiesc să-i cumpărăm lucrările până când scena europeană de artă îl va remarca ca unul dintre cei mai talentați pictori contemporani români”, a mai spus Junghaus.

Expoziția marchează 169 de ani de la dezrobirea integrală pe teritoriul național a ultimilor romi rămași în sclavie, printr-o lege promulgată de domnitorul Barbu Știrbei la 20 februarie 1856, „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”, în urma căreia 250.000 de romi au primit statutul de oameni liberi.

„Nu aș vorbi despre mahalaua fizică, geografică din care vine Eugen, eu aș vorbi despre o mahala a unui paradis pierdut. Ceea ce s-a întâmplat aici a fost o încercare de a readuce în prezent copilăria lui Eugen”, a explicat Dalina Bădescu, critic de artă, adăugând: „Într-o sală de mese, pregătită pentru un bairam, care a și avut loc, fiind filmată, și care rulează în buclă, singura amintire de la acel banchet este masa pe care Eugen Raportoru a recompus-o într-o manieră incitantă pentru privire. Sunt multe referințe culturale aici: de la mozaicurile romane care înmagazinau pentru eternitate resturile chefului, până la instalațiile lui Daniel Spoerri”.

Trecutul a fost readus în realitatea noastră prin scenografie, într-un moment festiv, în care toate artele se adună: imagine, dans, gastronomie, muzică.

„Ce face Eugen Raportoru, la nivel cultural, este cu adevărat o expresie artistică postmodernă. El subliniază că trăim în această suprapunere de timpuri în care totul este la fel de valabil”, a mai afirmat Dalina Bădescu.

De altfel, Eugen Raportoru este ferm: „Să terminăm mai repede cu trecutul!”.

Eugen Raportoru se detașează de toate influențele pe care le-a avut de la marii artiști cu care a intrat contact în ultimii ani, și încearcă să-și găsească o estetică absolut personală, unică, a mai spus criticul de artă.

Expoziția „Je suis Mahala”, care include instalație, pictură, video, poate fi văzută până în 20 mai.

Program de vizitare: miercuri – vineri, între 15:00 și 18:00, sâmbătă – duminică, de la 15:00 la 20:00.

Eugen Raportoru (n. 1961, București) este artist vizual decorat în 2024 de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria C – „Artele plastice”. Absolvent al Universității Naționale de Artă din București, Departamentul Pictură (licență în 2009 și master în 2011), Eugen Raportoru este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România începând din 2010, primind premiul pentru Pictură din partea acesteia în mai multe rânduri.

Activitatea sa expozițională este vastă și cuprinde, pe lângă un număr impresionant de expoziții personale și de grup, participări la bienale, saloane și târguri de artă atât locale, cât și internaționale. Practica sa artistică se concentrează în principal pe două modalități de expresie plastică: pictură și instalație. În 2020, instalația sa cu titlul „Camera copilăriei” a fost achiziționată de către Muzeul Național de Artă Contemporană al României.

În 2022, expoziția sa „Răpirea din Serai”, comisionată de ERIAC, a fost prezentată ca eveniment colateral al celei de-a 59-a ediții a Bienalei de Artă de la Veneția, iar în țară a deschis la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția despre deportarea romilor, „Gelem, Gelem, Samudaripen”. În 2023, a avut o personală de referință – „Eugen Raportoru. Patrimoniu”, la Sala de Marmură de la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană al României. A mai expus, de asemenea, la ICR Londra, la Academia Regală de Arte din Londra, la Vatican sub egida UNESCO, la Muzeul Etnic din Oslo și Stockholm, în multe muzee de artă din țară (Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Arta Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, etc.), precum și în numeroase galerii și centre de artă.

Foto credit: Expoziția „Je suis Mahala”, curatorial