România, la Bienala de Arhitectură Veneția 2025 – Instalații interactive și arhivă de desene

„Human Scale”, proiectul care reprezintă România anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția, a fost prezentat într-un eveniment la Institutul Cultural Român.

Prima ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură a avut loc în 1980, iar până în 2000 ea nu au avut caracter bienal. Anul acesta, la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, care are loc în perioada 10 mai – 23 noiembrie, vor avea expoziții în pavilioane naționale 66 de state și teritorii. Tema ediției este „Intelligens. Natural. Artificial. Collective”, curatoriată de arhitectul și inginerul Carlo Ratti, care își dorește astfel să conecteze discipline precum arta, ingineria, biologia, știința datelor și designul urban. A fost cerut ca echipele proiectelor să fie pluridisciplinare și să cuprindă profesioniști din diverse generații.

România este reprezentată de „Human Scale”, realizat de Vlad Nancă, Ioana Chifu, Onar Stănescu (Muromuro Studio). Curator este Cosmina Goagea, iar echipa este alcătuită din Corina Bucea, Ana Ciobanu, Vlad Tăușance, Otilia Fiastru, Suzana Vasilescu, Bucharest.studio.

Organizatorii expoziției românești la Bienala de la Veneția sunt Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe și Uniunea Arhitecților din România.

Între artă și arhitectură

Carlo Ratti spune că arhitectura a fost întotdeauna un răspuns la un climat osil. De la cea mai timpurie colibă, designul a fost ghidat de nevoia de adăpost și supraviețuire. Impulsionate de optimism, creațiile noastre au încercat mereu să reducă distanța dintre mediul aspru și spațiile sigure și locuibile. În vremuri de adaptare, arhitectura trebuie să se bazeze pe toate formele de inteligență – naturală, artificială și colectivă. În vremuri de adaptare, arhiectura trebuie să creeze punți între generații și discipline, de la științele exacte până la arte.

Proiectul care reprezintă România anul acesta este exact o astfel de punte. Aduce arta, prin desene, laolaltă cu arhitectura. „Human Scale” s-a impus între cele 25 de proiecte participante la concursul național, cu 11 mai multe față de cele înscrise pentru ediția trecută.

Conform motivării, Comisia de selecție a apreciat proiectul „Human Scale” pentru abordarea unei teme mai rar analizate în arhitectura contemporană, dar atât de esențială de-a lungul istoriei arhitecturii, și anume desenul de arhitectură, care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a proiectelor și care a avut o evoluție independentă, mai ales începând cu secolul al XX-lea. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.

Expoziția studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale și arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul al XX-lea și opera artistului Vlad Nancă, cunoscut pentru lucrările lui care prelucrează elementele și detaliile arhitecturii construite din a doua parte a secolului trecut, folosind de asemenea ca puncte de referință și de limbaj desenele de arhitectură ale arhitecților aceleași perioade. Ambele spații expoziționale ale României la Veneția – Pavilionul Național și Noua Galerie de la ICRCU – prezintă o colecție impresionantă de desene de arhitectură semnate de arhitecți români celebri moderni și contemporani.

Prin jocul subtil dintre siluetele umane, umbrele vizitatorilor și spațiile translucide, proiectul transformă pavilionul într-un loc viu, în care umanitatea devine protagonistul principal al unui discurs despre intuiție, memorie și perspectivă. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.

Vlad Nancă face această cercetare artistică asupra desenelor de arhitectură din 2017. „Sunt desene prin care încercam să croiesc narațiuni. În funcție de context, te adaptezi”, a spus el.

Potrivit curatoarei Cosmina Goagea: „Întrebarea pe care ne-o adresează Carlo Ratti este: unde ne putem găsi resursele de inspirație, de cunoaștere și criteriile pentru practica profesională, regândind felul în care proiectăm pentru o lume alterată? Plecând de la cercetarea artistică a lui Vlad Nancă, expoziția «Human Scale» propune un răspuns care privește componenta de Inteligență colectivă – și anume cum putem revizita critic arhitectura secolului al XX-lea văzută prin prisma desenelor de arhitectură. Astfel, am ajuns să analizăm de fapt multitudinea de relații complexe dintre arhitectură și contextul ei, adică urbanitatea. Uitându-ne la oamenii din desene, înțelegem de fapt mai bine, prin ricoșeu, tocmai arhitectura și valențele spațiului public, așa cum apăreau ele în intențiile și intuițiile arhitecților”.

În pavilion se vor afla instalații interactive care evidențiază efectul desenului asupra percepției spațiale, iar în galeria de la ICRCU, o colecție amplă de desene realizate de arhitecți români și internaționali. 

Premii acordate de UAR

În legătură cu acest proiect, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, s-a pronunțat: „Promovează colaborarea între discipline și propune o perspectiv inovatoare asupra culturii. Mă bucur că aduce în prim-plan un ecosistem în care omul se află în echilibru cu mediul său construit și cu mediul natural. Sunt foarte optimist privind interesul pe care îl va trezi acest proiect”.
Pe lângă partea expozițională, proiectul continuă cercetarea. Este posibil ca, ulterior bienalei, el să fie prezentat și publicului din România.

Ileana Tureanu, președinta UAR, a punctat că toate proiectele depuse sunt valoroase, ele fiind expuse în sala mare a ICR București.
În plus, la evenimentul din 17 februarie au fost acordate și premiile din partea Uniunii.

Proiectul care a obținut locul al doilea, cu 82,29 de puncte, este „Landscapes of Care with Wildflowers”, iar locul al treilea a revenit proiectului „New Heritage”, cu un punctaj de 75,86.

Uniunea Arhitecţilor din România a acordat premiul I, pentru proiectul câștigător, în valoare de 6.500 lei/net; premiul II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4.500 lei/net; și premiul III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3.500 lei/net.