Roșu, culoare prin excelență – Surse și simboluri

Obiecte datate secolele XIX-lea și al XX-lea care ilustrează varietatea culorilor și a motivelor care pot fi realizate cu fire vopsite în roșu sunt prezentate în expoziția „Roșu/ Red”, deschisă în Sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român în perioada 14 – 29 septembrie, parte din Luna Textilelor, serie de evenimente inspirată din participarea României în proiectul european COST EuroWeb – Europe Through Textiles.

Expoziția este organizată de Muzeul Textilelor, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Astra. Este vernisată în 17 septembrie, la ora 18:00, și cuprinde o selecție de obiecte din colecțiile Muzeului Textilelor din Băița și din colecția Muzeului Național al Țăranului Român.

Utilizarea coloranților naturali roibă (Rubia tinctorum L.) și coșenilă (Dactylopius coccus) și a coloranților sintetici timpurii fucsină (1856), alizarină sintetică (1871), rodamină B (1887), a căror prezență a fost evidențiată prin investigații analitice, susține rolul coloranților drept element de conexiune culturală a textilelor din întreaga lume.

Surse de roșu

Roșu este culoarea prin excelență, simbolismul acesteia fiind legat de protecție și magie prin atributele sale primare, focul și sângele. Din cele mai vechi timpuri, roșu a fost culoarea predominantă, și-a păstrat statutul în epocile Greacă, Romană și în Europa medievală, până când albastru i-a devenit competitor, în secolului al XIII-lea. Interesul față de culoarea roșu este confirmat și de faptul că cele mai vechi fragmente de țesătură descoperite dețin urme de roșu.

Pigmenții minerali, oxizii de fier și cinabrul au fost primele surse de colorare a textilelor în roșu, înainte de descoperirea coloranților din surse biologice. Coloranții din plante au fost cunoscuți încă din Neolitic, fiind exploatați de populațiile a căror climă era favorabilă creșterii și dezvoltării acestora, utilizarea pentru vopsit fiind în strânsă legătură cu alte două procese fundamentale de prelucrare a textilelor: torsul și țesutul. Literatura indică henna (Lawsonia inermis) ca prima sursă vegetală de vopsire în roșu, însă cea dintâi a cărei utilizare a fost dovedită științific este roiba (Rubia tinctorum L.). Coloranții extrași din rădăcini de roibă au fost identificați în textile arheologice din epoca europeană a bronzului și a fierului conservate în minele de sare din Hallstatt (Austria), în siturile mlăștinoase din Scandinavia și în alte fragmente funerare europene.

Un rol semnificativ în vopsirea în roșu îl ocupă coloranții de origine animală, din insecte și moluște, care și-au disputat de-a lungul timpului supremația pe piața europeană. Literatura de specialitate menționează insectele din speciile Kermes vermilio și Porphyrophora (polonica și hameli) ca fiind preferate în Europa până în secolul al XVI-lea, fapt dovedit de investigațiile analitice. În vederea protejării acestora, insectele din specia Kerria lacca, de origine orientală, nu au putut pătrunde decât în mică măsură pe piața europeană. Insectele din specia Kermes vermilio au obținut triumful suprem contra purpurei (Murex brandaris) în 1464, când Papa a decis ca acestea să fie utilizate la vopsirea catifelei din robele cardinalilor. Aproximativ 30 de ani mai târziu, odată cu descoperirea Lumii Noi, o altă specie de insecte și-a făcut apariția în Europa: coșenila americană (Dactylopius coccus). Înainte de sfârșitul secolului al XVI-lea, aceasta va înlocui toți coloranții de origine animală existenți în Europa.

O nouă perioadă în vopsirea textilelor

Apariția coloranților sintetici la sfârșitul secolului al XIX-lea a marcat începutul unei alte perioade în vopsirea textilelor. Noile culori, mai strălucitoare și mai ușor de aplicat, au fost primite cu entuziasm în întreaga lume, ceea ce a dus la declinul și, în final, la înlocuirea aproape totală a surselor naturale de culoare.

Expoziția de la MNȚR este realizată de Florica Zaharia, de la Muzeul Textilelor, și Irina Petroviciu, de la Muzeul Național de Istorie a României. Ea poate fi vizitată în Sala Media, până la 29 septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

MNȚR va găzdui și Conferința națională „Textilele – un univers cunoscut?”, în perioada 17 – 19 septembrie.

În completare, expoziția „Coloranți naturali. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană” e deschisă în perioada 18 septembrie – 30 octombrie 2024, la sediul Muzeului Național de Istorie a României. Vernisajul e programat în 18 septembrie, ora 18:00.