Harap-Alb inspirat din Renaștere, măști și portrete care se șterg, în albumul familiei Sainciuc-Rusu Ciobanu / galerie foto

Cea mai importantă familie de artiști din stânga Prutului se prezintă într-o primă expoziție care reunește în afara căminului creații de mare valoare sentimentală. Fiecare dintre ei s-a afirmat în genul său de artă. Pictorița Valentina Rusu Ciobanu este unul dintre întemeietorii artei contemporane basarabene, Glebus Sainciuc s-a afirmat drept creator de măști din papier mâché și performer, și fiul lor Lică Sainciuc, ca ilustrator de carte și pictor.

Prima dată în București lucrările Valentinei Rusu Ciobanu au putut fi văzute într-o expoziție aniversară – la centenar, în 2020 – la Palatul Suțu, iar Asociația Arbor, care promovează arta basarabeană, a mai prezentat lucrări ale artistei și ale lui Glebus Sainciuc anul acesta la Muzeul Național al Țăranului Român, în expoziția „Culorile «dezghețului». Satul basarabean în pictura anilor 1960”.

Familia are un patrimoniu imens – de la lucrări de artă plastică la fotografii, înregistrări video și obiecte.

La galeria Arbor.Art.Room este deschisă expoziția „Album de familie «Sainciuc Rusu Ciobanu»”, o prezentare restrânsă, însă edificatoare, a creației și vieții familiei. Sunt redați în lucrări părinții lui Glebus Sainciuc, artistul însuși, Valentina Rusu Ciobanu și Lică Sainciuc, din colecția căruia sunt expuse și două desene din 1953 și 1954, pe când era copil. Le stau alături și două fiice ale acestuia din urmă, Ileana și Maria.

Casa familiei, viitor muzeu

Viața familiei este povestită și prin câteva fotografii ale casei din Chișinău în care s-a născut Glebus Sainciuc, schimbată de-a lungul a mai mult de o sută de ani, care ar urma să găzduiască un muzeu dedicat artiștilor, și prin tăieturi din ziare din 1979 – inclusiv un articol în care era anunțat că Lică Sainciuc a început să facă ilustrație de carte datorită fiicei Ileana, care era atunci la grădiniță.

Componenta video a expoziției este reprezentată de un interviu acordat de Ileana pentru TVR Moldova, în care vorbește despre nucii din gădina casei familiei, familie și povestea „Harap-Alb”, care i-a fost atât de des spusă încât a memorat-o. În acest context, ultima lucrare pictată a Valentinei Rusu Ciobanu stă alături. Este o versiune după o pictură din Renaștere a lui Piero della Francesca, însă aici personajul principal e Harap-Alb. Lângă ea se află „Stingere” a lui Lică Sainciuc, o lucrare inovatoare pentru care a folosit un tuș care s-a șters ușor odată cu trecerea timpului și care redă și o parte din Chișinău, prin două ferestre.

Familia de artiști a petrecut cea mai mare parte a vieții în timpul regimului sovietic. A reușit să rămână în oraș, în partea istorică a lui, însă a avut de suferit, Valentina Rusu Ciobanu și Glebus Sainciuc fiind marginalizați. Prima ei expoziție personală a avut loc pe când avea 63 de ani. În plus, studiaseră cândva la Iași, respectiv la București. Artiștii, în general, erau necesari regimului pentru propagandă. Deportările în Siberia – la finalul anilor ‘40 – i-au vizat în principal pe cei care avea legătură cu politicul, cu administrația românească, țăranii care aveau pământ și care nu voiau să fie expropriați și preoții care erau împotriva sistemului. După anii 80, familia Sainciuc – Rusu Ciobanu a dobândit locul meritat în scena culturală locală și a depășit granițele.

Glebus Sainciuc (1919, Chișinău – 2012, Chișinău) a urmat cursurile Institutului Politehnic din București, specializarea Arhitectură (1942–1944) și ale Școlii Republicane de Arte Plastice din Chișinău (1947). A pictat portrete și tablouri tematice, transmițând energia modelului prin forme generice, tratate liber. A activat de asemenea ca grafician și creator de măști din papier mâché, unele reprezentând în mod teatral diferite personalități din lumea artei.

Valentina Rusu Ciobanu (1920, Chișinău – 2021, Chișinău) a studiat la Școala de Arte Plastice din Chișinău (1938–1940), Academia de Arte Frumoase din Iași (1942–1944) și la Școala Republicană de Arte Plastice din Chișinău (absolvită în 1947). A abordat toate genurile artelor plastice, alegându-și teme complexe. De la pictura tonală spațială a trecut, cu ajutorul unui desen simplificat și al decorativismului, la o expresivitate apropiată de arta naivă, după care a realizat compoziții cu un simbolism polisemantic, accentuând conturul volumelor și punând în contrast zone temporal-spațiale diferite pentru a transmite o stare de neliniște metafizică.

Lică Sainciuc (n. 1947, Chișinău) este absolvent al Institutului Politehnic din Chișinău, specialitatea arhitectură (1971). A pictat portrete și compoziții de factură hiperrealistă și suprarealistă, precum și peisaje din Chișinăul istoric caracterizate prin precizie și detalii minuțioase. Se numără printre pictorii experimentaliști care au căutat să-și inoveze limbajul plastic cu ajutorul materialelor netradiționale, precum aerograful (cu tempera, tuș, acuarelă lichidă/ecoline). Și-a dedicat cariera artistică graficii de carte, fiind și primul autor de grafică pe calculator din Republica Moldova. Este autorul și ilustratorul a peste 100 de cărți pentru adulți și copii, cel mai cunoscut rămânând abecedarul „Albinuța” cu ilustrațiile pentru textele lui Grigore Vieru.

„Album de familie «Sainciuc Rusu Ciobanu»” e găzduită de Arbor.art.room până în 15 septembrie. Poate fi vizitată de miercuri până vineri, între orele 15:00 și 18:00, și sâmbăta, între 12:00 și 18:00.