Studiu – Piața românească de artă, profit negativ în 2022

Piața românească de artă a încheiat anul 2022 pe pierdere, potrivit unui studiu realizat de o agenție de marketing specializată în industriile culturale și creative comandat de Scemtovici & Benowitz Gallery din București.

A fost analizată evoluția vânzărilor de artă în perioada 2011 – 2022 a 54 de entități culturale private, semnificative în ecosistemul artistic local –  galerii de artă, case de licitații și spații artist-run cu activitate constantă. Datele pentru 2023 au fost indisponibile la data realizării studiului.

Majoritatea companiilor analizate sunt animate de pasiunea pentru artă, nu de profit, arată datele analizate. La 31 decembrie 2022, vânzările de artă erau la 21,6 milioane euro, cu 11% mai mult față de 2021, când au fost la 19,4 milioane euro, cu profit anual negativ (-100.000 euro) după un an pe creștere, în care profitul s-a situat la 910.000 de euro.

„Anul 2022 a fost un an dificil, marcat un sentiment de vulnerabilitate, în care consumul de artă s-a redus semnificativ. Spre comparație, în perioada 2000-2021, restricțiile sociale au ajutat consumul. S-a vândut artă, pentru că oamenii au ales să își redirecționeze în această zonă cheltuielile pentru călătorii sau produse și servicii de lux”, a precizat Mihai Scemtovici.

Concluzia că arta merge, în general, cu „bani aduși de acasă” este întărită de totalul datoriilor, 18 milioane euro la 31 decembrie 2022, față de 10,9 milioane euro în 2021.

„Antreprenorii animați de pasiunea pentru artă au crescut investițiile în 2022. Valoarea datoriilor reprezintă, deci, pe de o parte, investițiile realizate de actorii din industrie, pe de altă parte, poate semnifica faptul că galeriile se numără printre cei mai importanți achizitori de artă din România, cumpărând lucrările de artă pe care le expun astăzi din convingerea că vor avea un preț mai mare în viitor”, a adăugat Mihai Scemtovici.

Șansa pentru a crește performanța acestei mici industrii

În anul 2011, vânzările de artă se ridicau în România la 11,8 milioane euro, iar profitul cumulat atingea 791.000 euro.

„Privind la evoluția pieței de artă în primul și în ultimul an al perioadei analizate, intrigă mai puțin diferențele la nivel de profitabilitate, cât faptul că vânzările de artă nu au atins, în 2022, nici dublul valorii totale al vânzărilor din 2011. Întregul sector nu a reușit să crească anual 100% față de o etapă incipientă de evoluție, de acum 12 ani. Este destul de clar că noi, cei din piața de artă, ceva nu facem bine. Singura șansă pentru a crește performanța acestei mici industrii este, din punctul meu de vedere, ca eforturile de marketing sindicalizate ale galeriilor de artă să fie suficient de vizibile încât arta să conteze cel puțin la fel de mult ca un city break, un ceas sau o bijuterie, pentru cei aproximativ o sută de mii de bucureșteni care își permit în general să achiziționeze astfel de produse. Sectorul de artă are nevoie de colaborare autentică între operatorii culturali pentru a deveni performant”, mai spune galeristul.

În piața globală, conform raportului The Survey Of Global Collecting 2023 publicat de Art Basel & UBS, cifra totală a vânzărilor de artă la sfârșitul anului 2022 a fost de 65 miliarde dolari, cu următoarea distribuție: SUA 42%, China 19%, Marea Britanie 17%, Franța 7%, Elveția 3%, Germania 2%, Japonia și Spania câte 1% fiecare, 8% reprezentând vânzările de artă la nivelul celorlalte state ale lumii.

„Studiul Art Basel & UBS ne arată că țările din top 8 vânzări de artă se regăsesc în top 20 PIB la nivel mondial și în top 36 în funcție de PIB pe cap de locuitor, nu în top 10 cum am fi tentați să credem. De aici, înțelegem faptul că nu potențialul financiar al consumatorilor de artă este cel mai important factor, ci cultura și educația fac diferența, ceea ce ne dă o speranță. Ne indică faptul că avem de lucrat, în primul rând, la educația culturală, la mărirea sferei audienței culturale”, conchide reprezentantul Scemtovici & Benowitz Gallery, înființată în anul 2022.

Foto: imagine din expoziția „Schimbul patru” a lui Emanuel Borcescu la Scemtovici & Benowitz Gallery (c) curatorial.ro