Tablourile maeștrilor irakieni, o țintă principală a falsificatorilor

Tablourile maeștrilor irakieni au devenit în ultimii ani o țintă principală a falsificatorilor, după cum atrag atenția mai mulți profesioniști din domeniul artistic.

„Death to Colonialism/ Moarte colonialismului”, aflată într-un muzeu din Bagdad, este una dintre rarele picturi autentice ale lui Shakir Hassan al-Said care au supraviețuit haosului în care Irakul a intrat în 2003, odată cu invazia americană, și care a favorizat falsificarea și traficul de opere de artă.

Cu tonuri întunecate care variază de la gri la albastru, „Moarte colonialismului” este una dintre bijuteriile artei irakiene. Finalizată în anii 1970, este o mărturie a deceniilor de prosperitate pentru artele vizuale irakiene, când Shakir Hassan al-Said, împreună cu Jawad Salim, conducea Grupul de Artă Modernă din Bagdad.

„Lucrările lui Shakir Hassan al-Said sunt de o importanță considerabilă pentru arta irakiană modernă și chiar pentru întreaga artă din Orientul Mijlociu”, explică scriitoarea Tamara Chalabi, directoarea Fundației Ruya pentru Artă Contemporană.

Falsurile, apărate chiar de proprietari de galerii

În sălile de licitație, tablourile pictorului care a murit în 2004 ajung uneori la aproximativ 100.000 de dolari. Fiul lui, Mahmoud Shakir Hassan al-Said, a declarat pentru AFP că familia sa dorește să protejeze moștenirea, a listat „arhivele sale complete” – aproximativ 3.000 de lucrări în total – și că un catalog va fi publicat în curând, considerând acest lucru ca o „imunitate” împotriva falsurilor.

Odată cu situația din Irak din 2003, există în mod regulat tentative de copiere a operelor „de dragul profitului”, spune indignat fiul artistului.

„Am oprit mai multe vânzări de lucrări contrafăcute”, a spus artistul în vârstă de 50 de ani, care este în contact cu case de licitații și galerii internaționale. „Recent, am descoperit un fals în Bagdad”, adaugă el. El a contactat galeria prin intermediul rețelelor de socializare pentru a cere retragerea tabloului, fără succes, deoarece persoana cu care a vorbit i-a apărat autenticitatea.

Primele victime ale traficului și ale falsificărilor sunt pionierii foarte apreciați ai artei irakiene moderne. Operele lor din anii 1940, 1950 și 1960 au dispărut împreună cu mii de piese furate din muzee și instituții jefuite în 2003.

Într-o comunitate restrânsă în care toată lumea se cunoaște, cea mai bună modalitate de a evita escrocheriile este ca cercetătorii, familia ori prieteni să fie întrebați dacă artistul mai este în viață.

Prețurile în creștere alimentează falsurile „avansate”

„Arta irakiană, fie că este modernă sau contemporană, este una dintre cele mai importante surse de producție artistică din lumea arabă”, spune Sultan Sooud Al-Qassemi, un colecționar din Emiratele Arabe Unite.

Prețurile practicate plasează operele irakiene în „top 10 cele mai scumpe” din regiune, subliniază cel care a înfiinţat Fundației de Artă Barjeel, un muzeu din Sharjah unde sunt expuse peste o mie de opere din lumea arabă.

„În prezent, unele opere irakiene se vând cu sute de mii de dolari”, a declarat el pentru AFP. „Falsificatorii observă rezultatele licitațiilor. Este un stimulent pentru a crea falsuri din ce în ce mai avansate”.

Problema autentificării se pune în întreaga regiune – în Egipt, Liban și Siria în special -, dar „problema este deosebit de acută pentru Irak, din cauza multor provocări: exilul artiștilor, războaiele succesive”, recunoaște Sultan Al-Qassemi.

O sută de piese furate din Muzeul de Artă Modernă din Bagdad

În prezent, Muzeul Național de Artă Modernă din Bagdad, afiliat Ministerului Culturii, încă mai caută operele furate. Potrivit directorului recent pensionat al instituției, Ali al-Doulaimi, detaliile a aproximativ 100 de piese au fost transmise Interpolului. Cu toate acestea, este imposibil să se știe exact ce lipsește, din cauza unui sistem de listare dezordonat. În timpul regimului Saddam Hussein, angajații se străduiau să listeze de mână operele în carnete, o metodă care era practic nesigură.

„Înainte de 2003, aveam 8.000 de lucrări. Astăzi sunt în jur de 2.000”, a precizat Ali al-Doulaimi. După invazia americană, „am achiziționat noi lucrări și ni s-au restituit piese pierdute. O picătură în ocean”.

În 2017, de exemplu, din cauza unui „dezacord privind proprietatea”, Christie’s anunțase că retrage de la licitație în Dubai un tablou pictat în 1968 de Faeq Hassan. În cele din urmă, tabloul nu a fost vreodată returnat Irakului.

La vremea respectivă, un deputat irakian a explicat că tabloul a fost probabil „expus la clubul ofițerilor din cadrul Ministerului Apărării”, înainte de a fi „scos pe ascuns” din țară.

În eleganta sa galerie Akkad din Bagdad, Hayder Hachem Naji deplânge o „creștere a numărului de falsuri, care afectează reputația artei irakiene”.

„Uneori, falsificatorii folosesc o pictură veche pe care urmează să o repicteze, iar cadrul și pânza vor fi vechi”, subliniază galeristul în vârstă de 54 de ani. Recent, i s-a oferit șansa de a expune un tablou atribuit celebrului pictor Hafidh al-Droubi, care a avut o influență cubistă. Proprietarul acesteia spera să obțină 40.000 de dolari. El a refuzat politicos. „Sincer, era un fals de foarte bună calitate”, a spus el.

Foto: „The Victorious”, Shakir Hassan al-Said (c) Fundația de Artă Barjeel