Tramvaiul lui Perjovschi, expoziție pe roți pentru cei care nu merg la muzee

Dan Perjovschi a prezentat, într-un tur, una dintre cele mai noi creații ale lui – un tramvai desenat care va circula, speră el, tot anul prin orașul de pe Bega.

Este una dintre lucrările în spațiul public din expoziția colectivă centrală „Chronic desire – Sete cronică” realizate pentru cei care „nu prea ajung în muzee” ori galerii de artă, după cum a explicat artistul.

Tramvaiul lui Perjovschi este o expoziție personală „pe roți”, completare a instalației „Insert” de la Comenduirea Garnizoanei Timișoara.

„Curajoasa alegere să deschizi Timișoara – Capitală Europeană a Culturii cu «Chronic desire», cu o expoziție Adina Pintilie și una Mircea Nicolae”, a remarcat el.

Desenele de pe tramvai au fost pregătite cu câteva luni înainte, iar execuția în sine a durat trei zile, cu tot cu fixarea lor pe tablă.

Este adevărat, instalația lui este destinată orașului și vizitatorilor lui, iar asta va duce și la completarea ei cu inscripții făcute de diverși. La turul formal din 19 februarie, Perjovschi nu a fost încântat de aceste intervenții, cum niciun artist nu ar fi, însă e puțin probabil că în următoarele luni tramvaiul nu va suferi mutații.

Chiar așa fiind, mesajul principal rămâne. Rezistența artei și culturii.

Dan Perjovschi a participat la Timișoara, anul trecut, la Bienala de Arhitectură – Beta, care a avut un caracter profund socio-politic.

A fost creată prin oraș o linie galbenă, de 32 de kilometri, care lega toate cartierele, iar el a desenat pe stâlpii de iluminat. „Acum era vorba să fac niște desene pe bannere, dar i-am spus curatoarei că nu mai are rost. A venit ideea cu tramvaiul”.

Artistul nu este la primul mijloc de transport reinterpretat. El a mai realizat o lucrare în același gen la Iași, în 2019. Acolo există un grup de designeri care are un parteneriat cu societatea de transport, astfel că până acum sunt în jur de 20 de tramvaie pictate.

Orașul din care începe libertatea artistică a lui Perjovschi

Tramvaiul de la Timișoara cuprinde referințe la Capitala Europeană a Culturii, dar și la oraș, în general.

„Pentru mine, este orașul din care începe libertatea mea ca artist. Prima mare expoziție în stare de libertate a generației mele a fost aici, în 1991. S-a chemat «Stare fără titlu». Nu știau să definească ce se întâmpla”.

Perjovschi făcea parte atunci din Atelier 35, în Oradea. „La UAP, spusese Ceaușescu, nu mai intră nimeni. Iar dacă nu erai membru UAP, nu aveai dreptul să expui în galeriile uniunii sau să îți cumperi culori. Nu aveai nimic. Și atunci a fost inventată o «grădiniță» pentru artiștii de până în 35 de ani și asta a fost foarte activă. Cu generația aia am avut expoziția în 1991”.

El a continuat să povestească: „Pentru mine, este important, pentru că atunci am transformat mediul de desen într-un mediu performativ. Am stat în camera portarului de aici, de la muzeu (MNArT, n.r.), trei zile închis și am desenat”.

În aceeași ordine de idei, pe parcursul acestui an, el va rememora performativ acea perioadă, la Muzeul Național de Artă Timișoara.

Lupta cu dictaturile – „Era un act de disidență să faci ceva”

Vorbind despre generația sa, Dan Perjovschi a mărturisit: „Pe vremea aia credeam că am fost lași, că nu ne-am luptat cu comunismul. Dar, de fapt, e mai complicat. Acum m-am mai împăcat cu cazul ăsta. Uitați-vă la Rusia, că nu prea poți să te lupți cu dictaturile așa, pe față. Noi ne-am luptat Tarkovski, așa, metaforic. Dar acum reconsider puțin poziția. Pe vremea aia, era o țară înghețată. Era un act de disidență să faci ceva. Iar grupul meu de la Oradea făcea expoziție în fiecare săptămână. Ăia de la Cenzură nici nu mai veneau… glumesc”. Cenzura era pe trei paliere – Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de cultură, apoi Partidul.

Aceste subiecte au fost reluate de el în turul inaugural de aproximativ 40 de minute, în care a povestit despre relația ppe care o are cu orașul Timișoara.

Tramvaiul lui Perjovschi, care se va regăsi fie pe linia 1, fie pe linia 6, face parte din expoziția colectivă centrală „Chronic desire – Sete cronică” a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, lansat pe 17 februarie.

Din aceeași expoziție, în spațiul public, în jurul Pieței Libertății, se regăsesc lucrări create de Matei Bejenaru și de Sead Kazaxhiu, pe fațada Comenduirii Garnizoanei și lângă aceasta.