Un stomatolog a descoperit secrete surprinzătoare ale „Omului Vitruvian” al lui Leonardo da Vinci
„Omul Vitruvian” de Leonardo da Vinci este cu siguranță cea mai emblematică imagine a Renașterii. Cu toate acestea, acest desen extrem de complex conține încă o mulțime de mistere pe care oamenii de știință de astăzi trebuie să le dezlege. Luna trecută, un dentist londonez a publicat noua sa perspectivă asupra lucrării, care ar putea dezvălui profunzimea surprinzătoare a înțelegerii lui Leonardo despre anatomia umană cu multe secole înainte de apariția științei moderne.
Desenul, inspirat de scrierile arhitectului roman antic Vitruvius, a fost realizat în jurul anului 1490, când Leonardo avea 30 de ani. Desenul folosește anatomia umană pentru a arăta cum ar putea corespunde un pătrat și un cerc prin încadrarea corpului masculin idealizat în ambele forme suprapuse. Schița elegantă combină cunoștințele de artă, matematică, anatomie, filozofie și arhitectură ale lui Leonardo, exemplificând abordarea multidisciplinară care a făcut din el omul Renașterii prin excelență.
Deși Vitruvius a sugerat pentru prima dată că o figură umană poate încăpea atât în interiorul unui cerc, cât și al unui pătrat, el nu a arătat cum ar putea fi acesta cazul. Leonardo a acceptat provocarea și a reușit, dar au existat multe speculații cu privire la principiile sale directoare.
Acum, dr. Rory Mac Sweeney și-a folosit pregătirea profesională ca dentist pentru a analiza „Omul Vitruvian” dintr-o perspectivă complet nouă. El crede acum că desenul unic „încorporează principii geometrice care anticipează înțelegerea modernă a arhitecturii biologice optime”.
Descoperirile sale au fost publicate recent în Journal of Mathematics and Arts.
Lucrarea se concentrează pe o a treia formă din desen, cea a unui triunghi echilateral „ascuns la vedere” între picioarele bărbatului. Această formă crucială este menționată chiar de Leonardo în textul său însoțitor.
Potrivit lui Sweeney, acest triunghi corespunde „triunghiului lui Bonwill”, format de punctul de contact al incisivilor centrali mandibulari și al condililor mandibulari drept și stâng. Acest principiu al medicinei moderne a fost stabilit în 1864 de dentistul William Bonwill pentru a explica modul în care maxilarul uman funcționează optim.
În același mod, Leonardo folosește triunghiul pentru a corela „poziționarea statică a figurii cu capacitatea sa dinamică”, a explicat Sweeney în lucrarea sa.
„Pătratul conține figura în postura statică cruciformă – brațele orizontale și picioarele împreună – în timp ce cercul cuprinde figura cu brațele ridicate și picioarele desfăcute pentru a forma triunghiul echilateral”, a explicat el. „Această relație geometrică între forma statică și potențialul dinamic reflectă relațiile structural-funcționale care guvernează arhitectura craniofacială optimă”.
Astfel, ideile geometrice ale lui Leonardo converg cu studiile moderne de arhitectură dentară, chiar dacă acest principiu structural nu a fost recunoscut oficial până în secolul XX.
Această descoperire indică o altă relație geometrică surprinzătoare pe care Sweeney crede că Leonardo ar fi intuit-o înainte de vreme. Dacă triunghiul echilateral dintre picioarele personajului din „Omul Vitruvian” este reprodus de șase ori în jurul buricului său, se creează modelul hexagonal din spatele raportului de aproximativ 1,64 – un raport tetraedric – dintre latura pătratului și raza cercului.
Această aproximare a raportului tetraedric este crucială deoarece, după cum a explicat Sweeney, raportul este „o relație matematică care definește aranjamentele spațiale optime în sistemele sintetice și biologice”.
„Construcția geometrică a lui Leonardo a codificat cu succes relațiile spațiale fundamentale în forma umană, demonstrând precizia remarcabilă a viziunii sale renascentiste asupra unității matematice dintre figura umană și ordinea naturală”, a concluzionat Sweeney. „Omul Vitruvian este o mărturie a intuiției lui Leonardo conform căreia proporțiile umane reflectă principii matematice mai profunde care guvernează organizarea spațială optima”.
Foto credit: www.gallerieaccademia.it
