Vizitarea muzeelor și galeriilor de artă din România, încă la nivel scăzut față de 2019
Consumul cultural în spațiul public în România, unde se încadrează și vizitarea muzeelor și galeriilor de artă, s-a menținut anul trecut la valori mai scăzute față de perioada pre-pandemie, potrivit „Barometrulului de Consum Cultural 2022. Participare culturală și perspective democratice”, lansat în timpul Festivalului Național de Teatru de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).
Barometrul de Consum Cultural 2022 evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural, accentuând particularitățile acestuia în rândul tinerilor, și analizează, pentru prima dată în România, relația dintre cultură și democrație.
„Barometrul revine după pandemie, perioadă în care noi l-am înlocuit cu un studiu care a măsurat intențiile de participare culturală. Am observat, totuși, că tendințele se păstrează, prin urmare, stăm ceva mai bine decât în 2021, suntem pe un trend ascendent, dar nu am ajuns încă la nivelul de consum din 2019”, a menționat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, coordonator și co-autor al studiului.
La nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
Creștere a practicilor audio-vizuale
Rezultatele Barometrului arată că, în ceea ce privește activitățile culturale din spațiul privat realizate de respondenți, cel puțin o dată pe an, se înregistrează o creștere a practicilor audio-vizuale: consumul de muzică a crescut la 96% în 2022, față de 85% în 2019, vizionarea programelor TV a crescut la 97% în 2022, față de 92% în 2019.
Barometrul evidențiază și o creștere a utilizării internetului – la 85% în 2022, față de 70% în 2019, iar procentul de utilizare a rețelelor de socializare a atins 88% în 2022, față de 79% în 2019. În rândul activităților practicate pe internet, s-au înregistrat creșteri semnificative: 26% dintre respondenți au cumpărat cărți, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale în 2022, față de 16% în 2019, 51% dintre respondenți au vizionat filme sau programe TV difuzate online (platforme de streaming), față de 27% în 2019, iar vizitarea site-urilor muzeelor, bibliotecilor, festivalurilor, teatrelor, paginilor cu evenimente culturale a crescut la 40% în 2022, de la 12% în 2019.
Datele privind consumul de carte indică faptul că, în 2022, 56% dintre respondenți au citit cărți în format tipărit și 28% în format electronic.
Tinerii, dezinteresați de participarea civică
Conform Barometrului, 94% dintre tinerii respondenți, cu vârste cuprinse între 18 – 35 de ani, folosesc internetul zilnic. Acest segment de public tânăr, care petrece foarte mult timp pe internet, manifestă un nivel mai scăzut de toleranță, este aproape dezinteresat de participarea socială sau civică și este mai puțin tolerant față de anumite categorii sociale.
Încrederea socială este una dintre dimensiunile cheie ale participării democratice. Respondenții au cea mai mare încredere în membrii familiei (91%), în oamenii pe care îi cunosc personal (56%) și în cei din comunitatea de proximitate (38%) – cartierul, satul sau comuna. Rezultatele indică faptul că persoanele care participă la activități culturale cu caracter public și non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile de persoane vizate.
Presă, încredere tot mai scăzută
Tinerii, persoanele cu nivel educație scăzut și persoanele cu venituri reduse sunt mai predispuse să nu aibă încredere în informațiile prezentate în mass-media. Datele referitoare la percepția mijloacelor de comunicare în masă arată faptul că organizațiile de presă se confruntă cu un deficit foarte mare de încredere. De exemplu, 75% dintre respondenți fie au încredere puțină, fie nu au încredere deloc în știrile distribuite prin oricare dintre canalele de informare. Cel mai ridicat nivel de încredere pare să fie atribuit știrilor publicate pe rețele de socializare și distribuite de rude sau prieteni: 28% dintre respondenți declară că au încredere multă sau foarte multă în astfel de informații.
Barometrul evidențiază și legătura dintre preferința respondenților pentru libertate și siguranță, ca valori democratice, și consumul cultural non-public. La nivel general, datele studiului indică o preferință substanțială a respondenților pentru siguranță (68%), în detrimentul libertății (32%). Este important de menționat că cei care au optat pentru siguranță sunt, mai degrabă, consumatori fideli ai emisiunilor și programelor TV, iar cei care și-au exprimat preferințele în favoarea libertății au ca principală sursă de informare presa scrisă (ziare, reviste).
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2022, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1.035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
