Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Natură   /  Clarion Clipperton Zone şi vieţuitoarele sale, în pericol
caracatita dumbo poate trai la 4000 m in adancul oceanului curatorial.ro

Clarion Clipperton Zone şi vieţuitoarele sale, în pericol

Din Hawaii până în Mexic, pe o suprafaţă de aproximativ 4.5 milioane de km2, în adâncurile oceanului Pacific, stă ascunsă de ochii lumii o lume plină de viaţă. Mai mult de 5.500 de specii, care pot fi găsite doar la mare adâncime şi care nu au fost încă identificate complet de oamenii de ştiinţă, vieţuiesc într-o parte a Pacificului cunoscută sub numele de Clarion Clipperton Zone (CCZ), conform unui studiu recent.

Aproximativ 90% din speciile descoperite în Clarion Clipperton Zone, zonă aflată sub administrarea ISA (International Seabed Authority), ar putea fi expuse unui risc ridicat din cauza exploatării în viitorul apropiat a mineralelor precum cobalt sau nichel.

Minunile din adâncul Pacificului

La adâncimi foarte mari lumina nu ajunge, temperaturile sunt foarte scăzute, iar cantitatea de hrană este foarte redusă şi ea. Totuşi, mii de specii reuşesc să găsească resursele suficiente pentru a supravieţui în aceste condiţii dure.

Pentru a întocmi un inventar cât mai cuprinzător al tuturor speciilor care trăiesc aici, cercetătorii au analizat mai mult de 100.000 de documente de arhivă provenite din expediţiile de cercetare, chiar şi date culese încă din anii 1880.

Astfel că au fost descoperite foarte multe artropode cum ar fi creveţii şi crabii, castravetele de mare, moluşte şi chiar tardigradele, mai rare în mediul marin, dar care pot supravieţui în cele mai extreme medii din lume, de la 6.000 de metri altitudine în Munţii Himalaya, până la 4.000 de metri în adâncul Pământului.

Nodulii polimetalici de pe fundul oceanului

Vieţuitoarele din Clarion Clipperton Zone s-ar putea confrunta cu o problemă în viitorul apropiat. Ele împart arealul cu una din cele mai mari rezerve cunoscute de minerale preţioase, precum cobalt, nichel și mangan. De exemplu, crinii de mare trăiesc ataşaţi de aceste minerale.

Concentrate în miliarde de aşa-numiţi noduli polimetalici pe fundul oceanului, aceste minerale sunt foarte căutate în epoca noastră pentru că fără ele, momentan, nu pot fi create tehnologiile regenerabile precum panourile solare și bateriile folosite la autovehiculele electrice, esenţiale în lupta cu schimbările climatice.

Aşadar, Clarion Clipperton Zone a devenit un punct principal de interes pentru eventuale operaţiuni de exploatare la mare adâncime. Deşi nu au fost încă legiferate, exploatările miniere oceanice de mare adâncime pot deveni curând o realitate, ceea ce ar putea duce la consecinţe devastatoare pentru biodiversitatea din platoul marin.

Impactul exploatărilor asupra mediului

Pentru colectarea nodulilor polimetalici din CCZ, companiile iau în considerare utilizarea vehiculelor de mari dimensiuni pentru forarea fundului oceanului, ceea ce ar putea duce la distrugerea faunei. De asemenea, particulele de sedimente stârnite de forare pot sufoca anumite specii, în timp ce poluarea fonică provenită de la utilaje s-ar putea întinde pe sute de kilometri.

În faţa atâtor potenţiale riscuri, mai mult de 700 de experţi marini au semnat o petiţie care cere stoparea proiectului de exploatare a fundului oceanului până la strângerea de informaţii suficiente pentru a putea lua o decizie care să nu afecteze iremediabil biodiversitatea din CCZ.

Bineînţeles că majoritatea companiilor miniere consideră că exploatarea trebuie demarată cât mai curând posibil pentru a putea satisface cererea din ce în ce mai mare pentru tehnologii regenerabile. Următoarele runde de discuţii privind reglementarea exploatarilor sunt stabilite pentru această vară.

Întrebarea care se ridică este cât de dispuşi suntem să riscăm. În încercarea de a combate schimbările climatice, concomitent cu tranziţia către un viitor verde fără emisii de carbon şi fără o planetă degradată, preţul pentru crearea acestor tehnologii începe să devină prea mare.

Sursă text: National Geographic