DOCUMENTAR – Bienala de la Veneţia, evenimentul care încununează oraşul, dar poate contribui şi la sufocarea lui

Bienala de la Veneţia este celebrarea artei şi a vârfurilor sale, la fiecare doi ani. Dincolo de experienţa de imersiune în artă, pe care o transmite oraşul în această perioadă, realitatea este că La Serenissima este unul dintre locurile cele mai asaltate de turişti, îşi pierde localnicii pe zi ce trece şi astfel, la un moment dat, ar putea deveni un muzeu, golită de viaţă urbană autohtonă.

Numeroase semnale de alarmă au fost lansate privind situaţia din Veneţia. Un film documentar despre relaţia veneţienilor cu turiştii prezenta un mic panou electronic, cu populaţia oraşului în cifre. În fiecare zi, cifra devenea mai mică şi mai mică.

Tot legat de turişti, locuitorii au făcut nenumărate proteste faţă de accesul navelor de mari dimensiuni în Veneţia, nave care aduceau turişti doar pentru o zi în oraşul-lagună. Valurile făcute de acestea măcinau nemilos malurile deja fragile.

La jumătatea anului trecut, guvernul italian a interzis accesul navelor mari în Veneţia.

Această măsură a făcut ca Veneţia să nu fie trecută pe lista UNESCO de situri aflate în pericol.

Mai mult, autorităţile locale vor impune o taxă de 10 euro pentru accesul în oraşul-lagună al vizitatorilor de o zi.

Taxa intră în vigoare în iunie, în sistem-pilot, după care, cel mai probabil, va fi instituită oficial, la începutul lui ianuarie.

Primarul Veneţiei, Luigi Brugnaro a afirmat că oraşul său este „primul din lume” care va fi subiectul acestui „experiment dureros”, arată The Guardian.

Înainte de pandemie, prin Veneţia treceau aproximativ 30 de milioane de persoane pe an. După o pauză de doi ani, la jumătatea lunii aprilie, de Paştele catolic, se pare că fluxul a revenit la indicii pre-pandemici. În weekendul pascal, Veneţia a avut 125.000 de vizitatori.

Eveniment neutru privind emisiile de carbon

Organizatorii Bienalei de la Veneţia doresc să obţină, la ediţia de anul acesta, certificatul de eveniment neutru în ceea ce priveşte emisiile de carbon.

În 2021, ei au lansat un plan de reevaluare a activităţilor pentru a se alinia la regulile de sustenabilitate de mediu. Scopul pentru ediţia din 2022 este de a extinde şi pentru alte evenimente ale Bienalei certificatul de neutralitate în ceea ce priveşte emisiile de carbon, certificat deja obţinut de Festivalul de Film de la Veneţia.

Bienala mai cuprinde Expoziţia Internaţională de Artă, festivaluri de muzică şi dans şi spectacole de teatru.

Bienala poate revoluţiona arhitectura oraşului sau o poate complica

La ediţia anterioară a Bienalei, în 2019, Pin-Up Magazine a publicat un articol pornind de la evenimentul care atunci a avut 600.000 de vizitatori şi sublinia necesitatea unei bienale urbane, anume un eveniment amplu care să ia în considerare şi viaţa celor care trăiesc în acel spaţiu. Cea care semnează articolul, Vere van Gool, numea Veneţia un „Frankenstein arhitectural” şi deplângea faptul că, odată demontate, multe dintre instalaţiile de la Bienală nu lasă în urmă nimic şi mai degrabă „colonizează” oraşul pentru o scurtă perioadă de timp.

Mai mult, adaugă ea, în timpul Bienalei, aproape 50.000 de persoane trebuie să se mute din casele lor, iar spaţiile folosite, fie pentru cazare, fie pentru evenimente, devin nişte mici „bule imobiliare” cu investiţii pe termen scurt.

Dar există şi o parte bună a interesului crescut pentru noi locuri de expunere în timpul Bienalei. Unele spaţii pot fi revigorate după decenii în care au fost lăsate în paragină. Spre exemplu, anul acesta, o insulă care a fost abandonată timp de 60 de ani este deschisă pentru evenimente artistice.

O bienală politică

Cea de-a 59-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia, cu tema „The Milk of Dreams/ Il latte dei sogni” va avea loc în perioada 23 aprilie – 27 noiembrie.

Curatorul expoziției internaționale de artă, cea mai veche bienală din lume, este Cecilia Alemani.

La expoziție vor participa 213 artiști din 58 de țări, inclusiv trei români în afara Adinei Pintilie.  În expoziția centrală vor participa Alexandra Pirici, care a reprezentat România la Bienală împreună cu Manuel Pelmuș, și Andra Ursuța, sculptor stabilit la New York. Separat, în Pavilionul Roma, va expune și Eugen Raportoru, curatoarea lui fiind Ilina Schileru.

În contextul conflictului Rusia-Ucraina, pavilionul rus este gol, iar artişti ucraineni care au lucrat sub asediu îşi vor expune operele în Piazza Ucraina – un spaţiu prezentat pe ultima sută de metri de organizatori.

Este prima ediţie în care prezenţa feminină este majoritară şi care aduce în centrul atenţiei arta indigenă.

Cei care doresc să viziteze expoziţia centrală a  Bienalei de la Veneţia pot folosi aplicaţia mobilă gratuită Bloomberg Connects.

Credit foto 1: labiennale.org