Fotograful Rareș Beșliu, despre expedițiile de la Polul Nord: „Brâncuși e mic pe lângă ce poate face natura cu niște bucăți de gheață”/ galerie foto

Subiectul schimbărilor climatice a fost documentat de fotograful Rareș Beșliu în primele două expediţii la Svalbard şi Groenlanda. Rezultatul, 28 de fotografii cu ghețari, aisberguri, foci, morse și urși polari care sunt expuse și pot fi admirate în cadrul festivalului internațional de fotografie Bucharest Photofest, în Piața Amzei 17.

„La NORD de cuvinte”

Anul acesta, în iulie fotograful spune că l-a găsit pe Fram, ursul polar, într-o expediție pe care o va repeta în martie 2024, urmând să facă în total șase expediții.

„În timp ce mă documentam pentru a ajunge la Fram, pentru că nu e ușor să găsești un vas care să te ducă la capătul Pământului, deci, pe măsură ce citeam despre urșii polari, despre viața lor, cum se înmulțesc, cum trăiesc, ce mănâncă, mi se livreau pe toate canalele posibile informații despre efectele schimbărilor climatice. Nu căutam asta, mă interesa doar fauna de la Polul Nord. În schimb, am ajuns să fiu mult mai orientat către problemele de climă. Acesta este și motivul pentru care atunci când eram la Polul Nord vă trimiteam vederi în schimbul promisiunii voastre că nu cumpărați apă la pet în ziua respectivă”, a spus Rareș Beșliu la vernisajul expoziției.

Schimbările climatice au dat naștere proiectului „La NORD de cuvinte”.

„Este un proiect care dă sens fotografiei mele de până acum, așa cum sunt câteva vizualuri în expoziție care îndeamnă privitorul să fie mai sustenabil decât este astăzi”, spune autorul lor.

Proiectul va continua câțiva ani, își va schimba mesajele la un anumit interval de timp, dar va rămâne unul pozitiv, asigură fotograful.

Cum e la Polul Nord

Rareș Beșliu spune că a avut experiențe de neuitat în expedițiile sale de la Polul Nord și Groenlanda.

„Am ajuns anul acesta la 81grade Nord. Polul Nord înseamnă orice este peste 80 de grade latitudine nordică. Am ajuns până în punctul în care vasul pe care eram nu mai putea înainta. Acolo, gheața avea șase metri grosime, era banchiza, vasul pe care eram nu putea sparge acel strat. Nici nu avea de ce să spargă gheața pentru că acolo se termina gheața terestră”, povestește artistul.

„Am cunoscut oameni cât se poate de diverși. M-am îmbarcat pe un vas construit în 1955, am dormit în niște condiții de care mi-e dor, un dormitor cu paturi suprapuse, am avut norocul să fiu singur, și zece zile am fost alături de un grup format din șase specialiști din China, unii erau documentariști, alții profesori de fotografie, alții cercetători, o doamnă în vârstă de 70 de ani era cercetător științific în somn, studia somnul pentru că eram în timpul verii polare, adică indiferent de ora la care te uiți la ceas soarele este tot acolo, singura diferența o făcea ceața. Pentru asta sunt fotografiile, pentru a vă spune ce nu pot eu să vă spun”.

„Dacă în Svalbard a fost locul în care m-am simțit deopotrivă și cel mai mic și neînsemnat om de pe Pământ, pentru că e copleșitor, dar și cel mai mare și cel mai important om pentru că am ajuns în acel loc, în Groenlanda am cunoscut o cu totul și cu totul altă lume. Am simțit că sunt în cel mai frumos loc de pe Pământ”, mărturisește fotograful.

Aisbergul care a scufundat Titanicul s-ar fi desprins din ghețarul din Ilullisat, Groenlanda

„Brâncuși e mic pe lângă ce poate face natura cu niște bucăți de gheață pe care le desprinde dintr-un ghețar. Acolo este ghețarul cu cea mai rapidă înaintare în Ocean, 40 de metri pe zi, asta ca să înțelegeți cât de accelerată este încălzirea globală. Se spune, nu știu cât este de documentată științific această informație, că aisbergul care a scufundat Titanicul s-a desprins din acest ghețar din Ilullisat, Groenlanda. A te plimba printre aceste blocuri de gheață, unele sunt cât un zgârie-nori, este copleșitor. Dacă în Islanda am avut două tentative de a vedea balenele și m-am îmbarcat pe balenier și am simțit că este capătul Pământului pentru mine, pentru că ți se face subit rău, în Groenlanda stai pe mal și balenele dansează în fața ta, atât este de frumos”.

El mai spune că „vasele de croazieră andocau în afara portului care este mult prea mic pentru acestea și cărau turiști pe mal non-stop, turiști care nu oferă nimic locului. Doar iau de la locul respectiv. Apropo de cum știe omul să distrugă natura, anul acesta sunt în construcție două aeroporturi în Groenlanda care vor deschide traficul turiștilor americani. Turistul american ajunge astăzi în Groenlanda via Europa, ceea ce este foarte dificil. De la anul, acolo va fi un fel de Monte Carlo”. Iar lucrurile acestea se vor răsfrânge asupra noastră.

Întrebat adesea ce legătură are România cu acele locuri, de ce să meargă acolo în loc să salveze urșii noștri, Rareș Beșliu răspunde că dacă se întâmplă ceva rău acolo repercusiuni vor exista și aici.

„Natura este singura care ne oferă ceva necondiționat. Mi-aș dori ca de mâine să ne contorizăm gesturile măcar în cea mai infimă măsură pentru a o ajuta”, este îndemnul lui.

Cei prezenți la vernisaj au aflat că Rareș Beșliu pregătește și un album foto, „Emoții”, care va fi lansat în decembrie.

Foto credit: curatorial.ro