Opțiuni pentru un Crăciun ecologic

Avantajele și dezavantajele pomilor de Crăciun din punct de vedere al mediului depășesc cu mult impactul asupra climei al opțiunii „real sau din plastic”, spun oamenii de știință.

Tradiție de două secole, bradul împodobit pentru Crăciun este de mai mulți ani în atenția ecologiștilor. În SUA, spre exemplu, este estimat că sunt vânduți în decembrie 25 milioane – 30 milioane de astfel de copaci. Un sondaj realizat în 2019 în Statele Unite a arătat că milenialii sunt cu 82% mai predispuși decât baby boomerii să achiziționeze un brad „real”.

Cum ne folosim terenurile a devenit deosebit de important în fața a două crize de mediu legate între ele: pierderea biodiversității și schimbările climatice. Pădurile sunt o parte importantă a unei astfel de utilizări benefice a terenurilor.

„Pădurile bine gestionate joacă într-adevăr un rol enorm în soluția climatică”, spune Andy Finton, director pentru conservarea peisajelor la The Nature Conservancy, organizație non-profit de mediu cu sediul în SUA. „Copacii de toate felurile extrag carbonul din atmosferă, îl stochează și reduc cantitatea de poluare cu carbon și, astfel, ritmul schimbărilor climatice”.

Pomii de Crăciun nu reprezintă o utilizare extrem de semnificativă a terenurilor sau un actor important în ciclul global al carbonului, în special în comparație cu producția de cherestea ori culturi precum porumbul sau grâul. Cu toate acestea, ei oferă un domeniu interesant de luat în considerare, în parte pentru că mulți oameni au contact mai direct cu ei decât, probabil, cu orice alt produs forestier.

Cum, unde și cât sunt crescuți brazii pentru Crăciun

Aprecierea festivă poate fi o bună ocazie de a lua în considerare rolul mai larg al diferiților copaci, precum și modul și locul în care ei sunt cultivați.

Pomii de Crăciun sunt de obicei tineri molizi, brazi sau pini proveniți din plantații, ceea ce înseamnă că impactul lor asupra mediului va depinde întotdeauna în mare măsură de ceea ce ar putea fi cultivat pe teren în locul lor. Este de la sine înțeles că pădurile vechi, turbăriile și alte habitate native nu ar trebui să fie vreodată folosite pentru plantarea pomilor de Crăciun.

Plantațiile sunt cultivate aproximativ 10 ani înainte de recoltare, ceea ce înseamnă că pentru fiecare copac tăiat într-un an, alți aproximativ nouă rămân în picioare.

Pomii de Crăciun nu sunt incluși în angajamentul Uniunii Europene de a planta 3 miliarde de copaci suplimentari până în 2030, deoarece sunt considerați ca având o durată de viață prea scurtă.

„Sunt tăiați mai des decât copacii pentru cherestea sau, desigur, decât pădurile naturale vechi”, spune Paul Caplat, ecologist la Universitatea Queen’s din Belfast. „Prin urmare, nu există prea mult timp pentru ca biodiversitatea să se instaleze și să dezvolte populații sănătoase”.

Stimularea biodiversității vs impact asupra mediului

Cercetările au arătat că plantațiile de pomi de Crăciun pot stimula biodiversitatea mai ales în zonele în care aceasta a scăzut din cauza intensificării agriculturii.

Plantațiile tind să aibă structuri de habitat deschise, bogate în sol gol, ceea ce permite acces mai bun la resursele alimentare, în timp ce arborii pot oferi păsărilor de câmp condiții decente de cuibărit. În plus, plantațiile tind să fie gestionate mai puțin intensiv decât agricultura industrializată, ceea ce contribuie și la disponibilitatea hranei, mai explică Paul Caplat.

Pomii de Crăciun sunt de obicei tratați cu multe pesticide și, mai ales, îngrășăminte pentru a le menține aspectul estetic plăcut, iar asta are desigur impact asupra mediului.

Un studiu condus de ecologul peisajului Merle Streitberger de la Universitatea Osnabrück din Germania a constatat că plantațiile ecologice de pomi de Crăciun au îmbunătățit structura habitatului și diversitatea speciilor de plante în comparație cu cele convenționale și a recomandat în special o reducere a erbicidelor.

În unele cazuri, terenurile folosite pentru cultivarea pomilor de Crăciun în apropierea localităților ar putea avea utilizări mult mai rele din punct de vedere ecologic – precum parcări, construcții de clădiri.

„Nu”, brazilor în ghiveci

Deși prezentată în ultimii ani ca o soluție sustenabilă, achiziția unui brad în ghiveci nu este o decizie prietenoasă cu natura pe cât am crede, spune asociația MaiMultVerde.

Ca să putem planta un brad în ghiveci în natură și să avem garanția că se prinde, ar trebui ca acesta să îndeplinească unele condiții: înălțimea copacului să nu depășească 1 metru;  în același timp, rădăcinile acestuia ar trebui să fie de cel puțin 1 metru, ceea ce ar însemna din start că un brad cu șanse de supraviețuire ar atinge o înălțime totală de 2 metri; ghiveciul ar trebui să fie ținut afară, niciodată în casă; bradul trebuie mutat în pământ după cel mult 10-12 zile (interval care nu acoperă timpul dintre recoltarea acestuia, livrare, perioada sărbătorilor și plantare).

Brazii vor încerca să se adapteze noului mediu în care sunt replantați, dar puțini reușesc să supraviețuiască. Dintre cei care reușesc totuși să înmugurească primăvara, majoritate mor în următorii doi ani fie din cauza faptului că nu au rădăcini suficient dezvoltate, fie din cauza solului nepotrivit în care au fost plantați.

Crăciunul în cifre și alternative „verzi”

Pentru Crăciun, 98% din totalul brazilor vânduți la nivel global cresc în ferme și pepiniere.
Un brad artificial ar trebui reutilizat cel puțin 6 ani la rând pentru a avea o amprentă de carbon mai mică.
Într-un sondaj recent, 14% dintre intervievați spun că aruncă bradul artificial în fiecare an.

Este mai sustenabil să cumperi un brad natural în locul unuia artificial nou, însă nu toți sunt crescuți cu grijă pentru mediu.

Conform Carbon Trust, brazii artificiali produc de 12 ori mai multe emisii de carbon decât brazii naturali compostați după folosire. Așadar, asigură-te că trimiți, după Sărbători, bradul natural către compostare cu ajutorul autorităților locale.

MaiMultVerde a identificat câteva modalități de a alege pentru Crăciun un brad sustenabil: cumpără un brad artificial la mâna a doua și reutilizează-l câțiva ani; închiriază un brad de Crăciun real de la o afacere sustenabilă; creează-ți propriul pom de Crăciun din materiale naturale sau din obiecte pe care le ai prin casă.

Reutilizare în natură

După ce au fost despodobiți, copacii întregi pot fi chiar folosiți ca instrumente de refacere a habitatului pe malurile râurilor și de-a lungul țărmurilor pentru a preveni eroziunea.

În Suedia, pomii de Crăciun colectați după sărbători sunt aruncați în apele reci din Stockholm, reciclați pentru a oferi un habitat primitor peștilor, ajutând la ținerea sub control a algelor.