Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Natură   /  Ploi de nisip dincolo de sistemul nostru solar
acumulare de gaze in spatiu, sursa foto shutterstock, curatorial.ro

Ploi de nisip dincolo de sistemul nostru solar

Wasp-107b a fost descoperită în anul 2017, după ce astronomii au observat o sclipire repetitivă provenită de la steaua sa gazdă, de fiecare dată când planeta trecea prin fața ei.

Telescopul spațial James Webb (NASA) a furnizat o serie de observații revoluționare, dezvăluind o planetă uimitoare, unde plouă cu particule de nisip.

Planeta „vată de zahăr”

Planeta Wasp-107b se află la 200 de ani lumină, în constelația Fecioarei și a atras atenția cercetătorilor atât prin dimensiunile sale considerabile, cât și prin greutatea sa. Este o planetă foarte ușoară, motiv pentru care a căpătat porecla de „vată de zahăr” („candy floss”).

Cele mai recente observații au deschis calea către o lume ciudată și exotică, aflată dincolo de sistemul nostru solar, cu nori și ploi din nisip silicat (dioxid de siliciu), aer fierbinte, vânturi furioase și un miros specific de chibrituri arse.

Wasp-107b are o masă similară cu cea a planetei Neptun, dar ca mărime se apropie foarte mult de cea a planetei Jupiter. Natura sa vastă și difuză a permis telescopului James Webb să privească adânc în atmosfera sa. Este considerată a fi una dintre cele mai „pufoase” planete, mai ales că nu are o suprafață solidă.

Caracteristicile speciale ale Wasp-107b

Informații noi au evidențiat, de asemenea, existența vaporilor de apă și a dioxidului de sulf. Totodată, este pentru prima dată când poate fi identificată compoziția chimică a norilor de pe o altă planetă.

Atmosfera planetei poate avea caracteristici oarecum similare circuitului apei în natură de pe Pământ, însă în loc de apă, există nisip care trece de la stare solidă la stare gazoasă. Din straturile inferioare, fierbinți ale atmosferei, unde temperaturile ating aproape 1000° C, vaporii de silicat s-ar ridica, s-ar răci, formând astfel particule microscopice de nisip, mult prea mici pentru a putea fi observate.

Ulterior, acești nori de particule de nisip pot deveni îndeajuns de denși, permițând astfel formarea de ploi în straturile inferioare ale atmosferei. Sub un anumit nivel, nisipul s-ar transforma înapoi în vapori, completând astfel ciclul.