Premiere în cercetarea coralilor, la București

O metodă non-invazivă de studiere a coralilor este prezentată în premieră în expoziția „World Unseen – lumea nevăzută de sub ape” deschisă la Muzeul Geologic Național. Alături de fotografii cu coralii într-o variantă 2D a fost expusă și prima fosilă în coral descoperită pe teritoriul României, în Munții Bucegi, care poartă numărul 1 din colecția de Paleontologie, de acum 420 de milioane de ani.

Expoziţia cuprinde 13 imagini ce surprind coralii în detalii greu de observat cu ochiul liber, de la culorile şi formele lor până la momentul reproducerii şi la fragilitatea recifelor pe care le construiesc. Prin experienţe VR, vizitatorii pot explora universul recifelor, iar fotografiile lenticulare capătă adâncime şi mişcare odată cu schimbarea unghiului de privire.

„Acest proiect ne invită să descoperim lumea subacvatică dintr-o nouă perspectivă care ne apropie de natură, de știință, și poate cel mai important lucru de misiunea pe care o am cu toții pentru a proteja mediul înconșurător. Misiunea Canon este aceea de a transforma lumea cu ajutorul tehnologiei într-un loc mai bun pentru noi toți. Expoziția ilustrează într-o totul această misiune și vine să ne arate lucruri pe care altfel nu le-am fi putut surprinde. Folosind tehnologia, cercetătorii au reușit să reproducă condiții perfecte de înmulțirea coralilor, astfel încât acestora să le permită reconstruirea recifelor care conform majoraității organizațiilor de protective a mediului se află într-un ritm avansat de dispariție, ei evaluând că în aproximativ 50 de ani nu vom mai putea să ne bucurăm de experiențele subacvatice și de coralii în viață”, a spus Iulia Becheanu, reprezentanta Canon România.

Ovulele fecundate în evoluție în interiorul unui coral

Petronius Secăreanu, directorul Canon România, a vorbit la deschiderea expoziției despre tehnologia folosită pentru a studia coralii în mediul lor, metodă care ajută la reconstrucția lor.

„Tehnologia imagistică folosită pentru a vedea în interiorul recifelor  de corali este de fapt o tehnologie imagistică folosită pentru ecografii medicale, pentru studierea vaselor de sânge și a embrionului uman. Aceeași tehnologie a fost perfecționată și adaptată pentru a studia recifele de corali și a vedea momentele în care acestea se reproduc”, a precizat acesta.

El a atras atenția că „inteligența artificială ne guvernează din ce în ce mai trebuie viața și acesta este un exemplu prin care noi reușim să aducem natura mai aproape de noi, de generațiile care vor veni. Cred că este un moment extraordinar în care atât oamenii de știință, cât și publicul să înțeleagă cum să protejeze natura”.

Reconstrucția recifelor

Momentul în care Dr. Jamie Craggs de la Carol Spawning International reușește cu ajutorul unui ecograf, APIOI 700, să observe ovulele fecundate în evoluție în interiorul unui coral dur, se poate vedea în expoziție.

De ce reprezintă o premieră? Înainte, pentru ca cercetătorii să vadă dacă procesul de reproducere artificială a coralului a avut succes, ei trebuiau să disece unul dintre corali. Lucru care, firește, ducea la moartea acestuia. Este prima oară în cercetările de genul acesta când se reușește monitorizarea coralului și verificarea succesului procesului de reproducere artificială fără ca acel coral să fie compromis. Acest lucru se desfășoară în mediul acvatic, ecograful fiind folosit sub apă.

Proiectul a demarat acum 2 ani. Până în acest moment s-a reușit generarea a peste 800.000 de embrioni, iar în acest moment sunt replantați deja 65.000 de corali în mediul lor de viață.

„Poate nu pare un pas uriaș, însă având în vedere pericolul la care aceștia recifere sunt expuse din cauza schimbărilor de mediu și a modului în care tehnologia și progresul industrial avansează, este un pas extrem de important, că reușim să facem acest lucru fără a sacrifice vietățile pe care ne dorim să le salvăm”, a adăugat Iulia Becheanu.

La vernisaj, fotograful Rareș Beșliu, care expune o imagine subacvatică din Cuba, a făcut câteva dezvăluiri despre experiența sa sub apă: „Pentru cei care nu au fost niciodată și poate vor să ajungă acolo, e frumos, e minunat, e altă lume, nu se compară cu ce vezi la televizor, nu se compară cu ce vezi în imagine. Dar trebuie să înveți să mergi, să respiri, nu știi care vietate îți e prietenă, nu știi ce te mănâncă, nu știi nimic. Iar ca să fotografiezi, trebuie să fii extraordinar de concentrate”.

Prima fosilă în coral din România

„Am ales să expunem o parte din fosilele Muzeului Geologic, trecutul îndepărtat al țării noastre, al teritoriului pe care astăzi se apără România și niște corali mai actuali. Vreau să atrag atenția asupra acelor fosile pentru că expunem astăzi, alături de Canon, prima fosilă în coral descoperită pe teritoriul României, în Munții Bucegi, care poartă numărul 1 din colecția de Paleontologie. Un exponat spectaculos care dovedește că, iată, din Munții Bucegi, de acolo, trecutul nostru arăta altfel”, a declarat Ramona Bălășcuță, directorul Muzeului Geologic Național.

„Silurianul târziu este perioada din care vine această fosilă și spectaculos este de 420 de milioane de ani. Ne-am dat mâna cu cei de la Canon pentru a arăta trecutul și, cred eu, viitorul. Sper că această expoziție să fie vizitată de cât mai multe persoane, de cât mai mulți tineri, pentru că, așa cum vă spuneam, punem accent pe educație, cultură și știință. Și mai mult decât atât, este rolul meu să evidențiez faptul că ne aflăm alături de Institutul Geologic într-un an aniversal. Anul 2026, semnifică momentul în care Majestatea sa pe anul Carol I a semnat Decretul de Înfințare al Institutului Geologic al României, în seriul căreia a stăseat pe Muzeul Geologic Național.

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a publicat, la 22 octombrie, prima evaluare globală a recifelor de corali în cadrul Listei Roşii a Ecosistemelor. Potrivit acesteia, aproape toate ecosistemele de recif sunt expuse unui risc ridicat de colaps în următorii 50 de ani: 96% dintre cele evaluate sunt clasificate „în pericol critic”, luând în calcul schimbările observate şi proiecţiile privind încălzirea oceanelor.

Încălzirea apei şi valurile de căldură marină provoacă episoade de albire care pot duce la moartea coralilor. Evaluarea subliniază însă că recuperarea este încă posibilă, prin reducerea emisiilor, protejarea habitatelor şi diminuarea presiunilor locale, precum poluarea şi pescuitul excesiv.

Expoziţia poate fi vizitată până în 30 ianuarie 2027.