Protocol pentru natură: cinci instalații multimedia, despre relațiile invizibile care fac posibilă viața

Arta contemporană, poezia, tehnologia și cercetarea biodiversității sunt reunite în expoziția „Protocol pentru natură” sub forma a cinci instalații multimedia despre relațiile invizibile care fac posibilă viața.

Prezentată între 7 și 20 noiembrie la Muzeul de Artă Brașov, expoziția multimedia debutează cu un performance creat de coregrafa Anamaria Guguian, alături de dansatori din colectivul I dance U. Programul continuă cu tururi interactive pentru elevi și public, iar la 20 noiembrie, de la ora 18:30, cu un concert-poezie susținut de trupa brașoveană Phonic Bomb și poeții implicați în proiect.

Curatoriat de Ioana Iuna Șerban, proiectul îi aduce laolaltă pe Andreea Săsăran, Alexandru Funieru, David Lazăr, Ethics of Joy (Cristina Bodnărescu și George Urse), Teodora Coman, Zoița Delia Călinescu, Andrei Dósa, Dan-Adrian Ionescu, Bogdan Tiutiu, Alina Ioniță.

Legăturile dintre natură și oraș

Ce legătură există între rețelele de fungi dintr-o pădure, felul în care păsările migratoare se orientează după câmpul magnetic al Pământului, organismele care își găsesc adăpost într-un copac aflat în descompunere și zgomotele unui oraș? La prima vedere, lucrurile acestea par să aparțină unor lumi diferite; privite mai atent, însă, toate vorbesc despre relații, schimburi și forme de interdependență care fac posibilă viața.

De aici pornește „Protocol pentru natură”, proiectul organizat de duo-ul multidisciplinar Ethics of Joy.

Cinci echipe formate din artiști new media și poeți au lucrat împreună cu specialista în biodiversitate Alina Ioniță, într-un proces de cercetare și co-creație care aduce în același spațiu observația științifică și experimentul artistic.

În limbajul tehnologiei, un protocol este un set de reguli care permite unor sisteme diferite să comunice și să funcționeze împreună. Proiectul transferă această idee în lumea vie, unde nimic nu există cu adevărat de unul singur: natura nu este privită ca un decor pe care îl traversăm sau ca o resursă pe care o folosim, ci ca o rețea de organisme, materii și medii aflate într-o permanentă transformare, iar omul este parte din această rețea, indiferent dacă își amintește sau nu.

Cinci moduri de a explora coexistența

Cele cinci instalații multimedia propun tot atâtea moduri de a explora această perspectivă, pornind de la fenomene și procese naturale pe care, de cele mai multe ori, nu le observăm în viața de zi cu zi.

În „Țesătorul”, Andreea Săsăran și Alexandru Funieru pornesc de la miceliu, rețeaua de filamente prin care fungii explorează mediul, descompun materia organică și participă la schimburile din ecosistem. Observate la microscop, structurile miceliene devin sursa de inspirație pentru o instalație textilă de mari dimensiuni, un baldachin țesut din fire, care transpune la scară umană arhitectura acestor rețele invizibile. Vizitatorul este invitat să intre în interiorul ei și să experimenteze corporal o formă de organizare bazată pe conexiune, adaptare și transformare continuă. Ce se întâmplă cu identitatea unui lucru atunci când materia trece permanent dintr-o formă de viață în alta? Lucrarea propune miceliul ca model pentru a ne gândi la relațiile dintre organisme și mediul în care trăiesc.

„Cry-4”, realizată de David Lazăr și Ioana Iuna Șerban, pornește de la magnetorecepție, capacitatea unor specii de păsări de a percepe câmpul magnetic terestru și de a-l folosi pentru orientare în timpul migrației. În centrul cercetării se află proteina CRY4, considerată unul dintre principalii candidați pentru explicarea acestui fenomen. Artiștii construiesc o poveste speculativă despre un om care își recapătă vederea în urma unui transfer genetic aviar, dar descoperă că percepe lumea și prin intermediul unor câmpuri magnetice invizibile pentru simțurile umane obișnuite. Lucrarea ne invită să ne imaginăm cum ar arăta realitatea dacă am putea percepe ceea ce alte forme de viață folosesc deja pentru a se orienta. Și, mai ales, ce se întâmplă atunci când propriile noastre tehnologii și câmpuri electromagnetice ajung să interfereze cu aceste forme de orientare?

În „Saproxilia”, Ethics of Joy (Cristina Bodnărescu și George Urse) și poeta Teodora Coman schimbă perspectiva asupra unui copac aparent mort. Fragmente de lemn recuperate din păduri din Marginea și Brașov sunt recompuse într-o formă animală, sugerând corpul unui cerb suspendat în spațiul expozițional. La prima vedere, instalația pare o construcție vegetală fragmentată. Printr-un gest al mâinii, însă, vizitatorul activează proiecția video și descoperă lumea care se dezvoltă sub scoarță: fungi, bacterii, insecte, larve și alte organisme care participă la descompunerea lemnului. Poemul Teodorei Coman se integrează în acest univers vizual, iar cuvintele apar și dispar odată cu organismele proiectate. Lucrarea vorbește despre descompunere ca proces de transformare și continuitate, despre lemnul mort ca habitat și despre formele de viață pe care privirea noastră le trece adesea cu vederea.

„Nu există un Afară — Ecologia comutabilă”, semnată de Dan-Adrian Ionescu și Bogdan Tiutiu, pune în discuție separarea pe care o facem, de obicei, între oraș și natură. Instalația aduce împreună o structură realizată din resturi urbane, un copac viu conectat la dispozitive interactive, o consolă prin care publicul poate comuta între peisajele sonore ale orașului și ale naturii și o proiecție video. Prin această experiență, artiștii explorează felul în care mediul urban ne schimbă percepția asupra lumii vii, prin reducerea contactului cu diversitatea formelor naturale, cu sunetele organismelor și cu universul microbian. Biofonia (sunetele produse de organisme), geofonia (sunetele apei, vântului și ale fenomenelor naturale) și antropofonia (sunetele produse de oameni și infrastructurile lor) devin categorii pe care publicul le poate descoperi prin ascultare. Ideea de la care pornește lucrarea este simplă: orașul nu se termină acolo unde începe natura, iar corpul nostru nu este separat de mediul pe care îl locuiește.

Cea de-a cincea lucrare, „The Response of Care”, semnată de Zoița Delia Călinescu și Andrei Dósa, explorează relațiile dintre organisme, materie și condițiile de mediu, pornind de la ideea că viața se construiește printr-o multitudine de interacțiuni. Regenerarea, adaptarea și transformarea sunt procese care depind de aceste relații, dar interdependența nu înseamnă întotdeauna armonie. Aceeași relație poate susține dezvoltarea unei forme de viață, o poate modifica sau îi poate impune limite. Lucrarea propune o reflecție asupra acestei ambivalențe și asupra felului în care putem înțelege viața dincolo de existența individuală a organismelor, prin toate legăturile care le constituie și le transformă.

O expoziție care se activează prin întâlnire

În 7 noiembrie, de la ora 18:00, vernisajul va transforma expoziția într-un spațiu de întâlnire între corp, mișcare, sunet și instalațiile multimedia. Coregrafa Anamaria Guguian și dansatorii Luc Florea, Iulia Pol și Alina Ioniță, din colectivul I dance U, vor activa performativ lucrările, într-un performance creat special pentru proiect, pornind de la ideile de interdependență, reciprocitate și coexistență. Publicul va putea descoperi astfel expoziția nu doar prin privire, ci și prin mișcare și experiență corporală.

Între 13 și 19 noiembrie, aproximativ 130 de elevi din școlile partenere din Brașov vor participa la tururi interactive susținute de Cristina Bodnărescu. În weekendul 14 – 15 noiembrie, este programat un tur dedicat publicului. Vizitele propun o întâlnire directă cu lucrările, dar și cu întrebările și procesele de cercetare din spatele lor, într-un dialog despre artă, poezie, tehnologie și ecologie.

La 20 noiembrie, de la ora 18:30, proiectul se încheie cu un concert-poezie susținut de trupa brașoveană de art-rock Phonic Bomb și poeții invitați în proiect. Textele create în cadrul cercetării vor deveni lecturi performative acompaniate de muzică instrumentală, urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul.

„Ecosfera”, la o școală din Brașov

În luna decembrie, instalația interactivă „Ecosfera”, realizată de Ethics of Joy, va ajunge pentru câteva zile la Școala Gimnazială Budila, din județul Brașov. Explorând cele patru sisteme ale planetei – hidrosfera, biosfera, litosfera și atmosfera, instalația transformă participanții în parte activă a lucrării: imaginile și peisajele sonore se modifică în funcție de mișcările lor. Alături de performera Oana Kansoun, echipa a dezvoltat exerciții educaționale prin care elevii pot descoperi, prin experiență directă, concepte precum echilibrul, schimbul și interdependența dintre organisme și mediu.

„Protocol pentru natură” nu propune doar o expoziție despre biodiversitate, ci o ocazie de a privi altfel relațiile din care facem parte.

Muzeul de Artă Brașov poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 09:00 și 17:00 (ultima intrare, la 16:30).