Romania Unfolds – Cum pot coexista în armonie infrastructura și biodiversitatea
Un nou episod din „Romania Unfolds”, primul mini-serial documentar despre sustenabilitate din România, vorbește despre inițiative care protejează biodiversitatea și contribuie la refacerea echilibrului dintre habitate, specii și comunități, demonstrând că natura și activitatea umană pot coexista în armonie.
Cel de-al șaptelea episod, „Viață terestră”, demonstrează cum conservarea biodiversității înseamnă menținerea relațiilor dintre habitate, specii și comunități.
Moștenirea unei comunități vii
Pajiștile din sudul Transilvaniei sunt rezultatul unui echilibru construit în timp între natură și comunitățile locale, transmis și păstrat de generații. Aproximativ jumătate din cele 4 milioane de hectare de pășuni și fânețe ale României sunt încă bogate în specii și se încadrează în categoria Peisajelor agricole cu înaltă valoare naturală. Prin comparație, la nivel european, doar aproximativ 30% dintre terenurile agricole păstrează această valoare.
Din 2004, Fundația ADEPT Transilvania contribuie la conservarea acestor peisaje și la dezvoltarea rurală a comunităților care le-au modelat. Cu sprijinul organizației, zona Târnava Mare a devenit cel mai mare sit agricol Natura 2000 din România. Unele pajiști din regiune adăpostesc o moștenire genetică bogată: mai mult de 50 de specii de plante pe suprafețe mici de teren.
Alături de fermierii locali, Fundația ADEPT dezvoltă soluții integrate care îmbină conservarea biodiversității cu dezvoltarea rurală: de la cercetări privind managementul pajiștilor și participarea la scheme de agromediu până la inițiative care susțin produsele locale și economia comunităților.
Ecosisteme fără bariere
O specie nu poate fi protejată fără habitatul de care depinde. În Europa, 19% dintre speciile de păsări sunt amenințate sau aproape amenințate cu dispariția. În România, 27% dintre speciile de păsări cuibăritoare evaluate se încadrează în aceleași categorii.
Din 1991, Grupul Milvus contribuie la protejarea biodiversității și a patrimoniului natural din România. Organizația monitorizează populațiile și rutele de migrație, gestionează habitate, desfășoară programe de educație dedicate păsărilor, instalează cuiburi artificiale și reabilitează exemplarele rănite. Peste 3.000 de animale au fost salvate până în prezent.
Dincolo de conservarea speciilor de păsări, grupul contribuie și la protejarea populațiilor de urs brun și a altor mamifere mari prin proiecte dedicate conectivității habitatelor, inclusiv prin dezvoltarea unor ecoducte care permit faunei să traverseze în siguranță drumurile și căile ferate.
Potențialul nevalorificat al energiei geotermale
Arcuda, prima Stație de Tratare a Apei Potabile din Capitală și una dintre primele din România, demonstrează că infrastructura și biodiversitatea pot coexista.
Cu o vechime de peste 130 de ani, stația tratează zilnic aproximativ 500.000 m³ de apă prelevată din râul Dâmbovița, care ajunge în locuințele bucureștenilor. În jurul acestei infrastructuri, gestionate de Apa Nova București, o companie Veolia, s-a dezvoltat un sit cu o valoare ecologică remarcabilă: pe cele 136 de hectare au fost identificate 385 de specii de plante, 49 de specii de păsări și trei habitate protejate de interes comunitar.
Prin gestionarea responsabilă a habitatelor, controlul speciilor invazive și politica de utilizare „zero pesticide”, Apa Nova contribuie la menținerea echilibrului ecologic al sitului. Măsurile de monitorizare și management permit conservarea pădurilor, pajiștilor, zonelor umede și habitatelor acvatice care transformă Arcuda într-un refugiu al biodiversității.

