Șase realizări majore privind mediul care ne-au dat speranţă în 2022
În 2022 populaţia globului a atins, conform statisticii ONU, pragul de 8 miliarde de indivizi. Această cifră vine într-un moment în care schimbările climatice pun presiuni serioase asupra vieţii pe Terra.
Incendiile de vegetaţie şi seceta continuă să devasteze teritorii întregi, inundaţiile distrug oraşe, valurile de căldura insuportabile produc sute de victime pe timpul verii, iar emisiile de gaze cu efect de seră, care au contribuit la intensificarea acestor fenomene, sunt în continuă creştere.
Oamenii de ştiinţă caută noi modalităţi pentru ca omenirea să poată convieţui cu natura, de la modificarea genomului plantelor până la crearea de arii marine protejate. Iată câteva realizări care dau speranță.
Un acord global privind clima rezolvă probleme foarte vechi
Unele dintre cele mai afectate ţări de schimbările climatice nu sunt direct responsabile pentru problemele cu care se confruntă.
De aceea, la COP27, conferinţa Naţiunilor Unite pentru probleme de climă din noiembrie 2022, liderii mondiali au ajuns la un acord privind un sistem de finanţare care să le permită ţărilor în curs de dezvoltare să acceseze fonduri pentru a se adapta şi reface mai repede în urma efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Monumentul Naţional al Marinei Papahānaumokuākea
Ariile marine protejate sunt zone oceanice unde activitatea umană, cum ar fi forările, mineritul şi transporturile navale, este limitată pentru a ocroti speciile de plante şi de animale aflate în pericol de dispariţie.
Una dintre cele mai mari zone de protecţie este reprezentată de Monumentul Naţional al Marinei Papahānaumokuākea din Hawaii, care acoperă o suprafaţă de 1.508.870 km2 în Oceanul Pacific. De-a lungul timpului, această arie a demonstrat nu numai că protejează viaţa marină, dar şi că încurajează dezvoltarea acesteia şi în afara graniţelor de protecţie.
SUA investesc masiv în combaterea schimbărilor climatice
În SUA, legea de reducere a inflaţiei adoptată anul trecut în august (IRA – Inflation Reduction Act) este o politică industrială ecologică care aduce investiţii de 369 de miliarde de dolari în proiecte pentru energie verde şi stimulente pentru dezvoltarea de tehnologii eficiente din punct de vedere energetic.
Această lege ar putea ajuta SUA să realizeze mai uşor tranziţia către energie regenerabilă. Până la sfârşitul deceniului, 81% din resursele energetice ale ţării ar putea proveni din surse regenerabile cum ar fi energia solară şi eoliană.
De asemenea, mai puţin menţionată este introducerea primei taxe pentru emisiile de metan, acesta fiind o sursă de poluare mult mai periculoasă decât dioxidul de carbon.
Descoperirea puterii tehnologice a plantelor
Plantele, de la iarba din prerii până la pădurile tropicale, joacă un rol esenţial în absorbţia dioxidului de carbon din atmosferă şi depozitarea lui în pământ. Folosind tehnologia CRISPR de editare genetică, oamenii de ştiinţă îşi doresc să dezvolte metode prin care plantele să poată absorbi mai eficient dioxidul de carbon din aer.
O populaţie la nivelul din 2022 îi provoacă pe oamenii de ştiinţă să găsească noi metode de adaptare a cultivării plantelor pentru cerinţele actuale de consum, pe scurt: cum să hrăneşti mai mulţi oameni având la dispoziţie din ce în ce mai puţin spaţiu pentru cultivare.
Cercetările au dezvăluit că pot fi crescute unele specii de plante fără să fie nevoie de fotosinteză: alge, ciuperci şi anumite drojdii comestibile. Aceste descoperiri sunt un pas important către cultivarea plantelor fără utilizarea luminii. De asemenea, au fost construite sere experimentale pe fundul mărilor pentru a economisi apă şi energie.
Reducerea poluării cu plastic
Plasticul este, practic, peste tot – în apa pe care o bem, în mâncare, în aer, chiar şi în sângele nostru vom găsi particule de plastic.
În martie anul trecut, 175 de delegaţi ONU au convenit asupra unui acord de negociere a unui tratat global care să diminueze fluxul de plastic până în 2024. Acordul, care prezintă un cadru legislativ mai strict decât cel al Acordului Climatic de la Paris care presupunea reducerea voluntară a emisiilor poluante, ar obliga legal ţările să elimine reziduurile de plastic.
În iunie 2022, în California a fost introdusă o lege care are ca scop reducerea la un sfert a cantităţii de plastic din produsele de unică folosinţă în următorii 10 ani. Restricţionarea producţiei în locul dezvoltării procesului de reciclare este o schimbare majoră în modul în care guvernele aleg să gestioneze poluarea cu plastic.
Programele de repopulare cu specii dispărute de plante şi animale
În recifele tropicale de corali din Hawaii, natura a găsit o modalitate de a se adapta la schimbările climatice. Două dintre speciile comune de coral s-ar putea adapta la viaţa în ape cu temperaturi mai ridicate.
Oamenii au reuşit să ofere o mână de ajutor naturii prin programele de repopulare cu specii dispărute de plante şi animale. Scoţia, care s-a angajat să devină prima ţară din lume repopulată cu astfel de specii, a readus la viaţă păduri considerate dispărute de sute de ani.
În California o agenţie federală pentru energie a aprobat de curând un plan de demolare a patru baraje aflate pe Râul Klamath, cu scopul de restaurare a habitatelor de somon, iar în Louisiana s-a făcut un pas important către refacerea ţărmului prin modificarea cursului deltei fluviului Mississippi şi redirecţionarea sedimentelor în aval.
Sursă text: National Geographic. Credit foto: Naja Bertolt Jensen on Unsplash
