Impactul topirii gheţii din Antarctica asupra climei în următorii 30 de ani

Topirea gheţii din Antarctica ar putea cauza, până în 2050, încetinirea rapidă a curenţilor oceanici de adâncime. În urma cercetărilor efectuate, oamenii de ştiinţă din Australia sugerează că, dacă emisiile de gaze de seră continuă la nivelul actual, curenții aflați la cele mai mari adâncimi în ocean și-ar putea încetini mișcarea cu 40% în numai 30 de ani, ceea ce ar putea afecta iremediabil clima pe perioada a câtorva secole de aici înainte.

Au fost studiați curenții oceanici aflați la 4.000 de metri adâncime, curenți ce provin din sursele de apă mai rece, cu o densitate mai mare și care se varsă de pe platforma continentală a Antarcticii în toate bazinele oceanice.

„În trecut, aceste mișcări ale curenților ar fi avut nevoie de mai mult de o mie de ani pentru a suferi astfel de modificări, dar acum se întâmplă doar în câteva decenii. Este cu mult mai rapid decât am presupus noi”, a declarat profesorul Matt England de la Climate Change Research Centre de la Universitatea New South Wales și co-autor al studiului publicat în revista Nature.

Efectele negative încep să poată fi observate

Cercetătorii mai cred că este posibil să fie afectată de topirea ghețarilor și Inversarea Sudică a Circulației Atlantice sau AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation), la care deja se poate observa o ușoară încetinire. AMOC reprezintă sistemul principal de curenți oceanici ai Atlanticului, care transportă apa de la nord la sud și invers, într-un ciclu permanent. Acest sistem transportă căldura în diferite părți ale lumii, dar și nutrienții necesari pentru a susține viața din oceane.

Organismele marine moarte reprezintă o sursă principală de nutrienți pentru apele oceanelor, ape ce coboară la fund și circulă în tot Oceanul Planetar. Acești nutrienți urcă apoi la suprafață, hrănind fitoplanctonul – fundamentul lanțului trofic marin. Astfel că, odată cu încetinirea acestor curenți, din ce în ce mai puțini nutrienți ajung în straturile superioare ale oceanului, afectând producerea de fitoplancton.

De asemenea, apa dulce provenită din topirea gheții scade nivelul salinității oceanelor din zona respectivă, apa devenind mai puțin densă, deci mai ușoară, nemaiputând fi capabilă să coboare la adâncime și să împingă apele de acolo la suprafață. Oceanele sunt capabile să capteze cantități mari de dioxid de carbon și, totuși, odată cu topirea ghețarilor, acestea vor fi diminuate considerabil.

Sursa: The Guardian