Ana Blandiana, Premiul Prințesa de Asturias pentru Litere 2024

Poeta Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Prințesa de Asturias pentru Litere, juriul motivând că „a demonstrat prin poezia sa curajoasă o extraordinară capacitate de rezistență în fața cenzurii” și că „este moștenitoarea celor mai strălucite generații literare, precum și o creatoare singulară”.

Poeta, eseista și politiciana română Ana Blandiana (n. Timișoara, la 25 martie 1942), pe numele real Otilia-Valeria Coman, căsătorită Rusan, este una dintre cele mai remarcabile poete din literatura europeană, opera sa a fost tradusă în aproape treizeci de limbi și a primit unele dintre cele mai prestigioase premii internaționale.

Ana Blandiana îi succede japonezului Haruki Murakami, câștigător al prestigiosului premiu în 2023.

Cu studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, a primit burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin. Despre poezia ei s-a spus că reprezintă o căutare constantă și cuprinzătoare, durabilitatea a ceea ce e trecător care lasă mărturie a credinței sale în ea și în poporul său. Proza ei a fost comparată cu cea a lui Poe, Hoffman, Kafka, Borges, Cortázar și Eliade. Criticii au subliniat și că Blandiana simbolizează conștiința și mărturia timpului său.

Poezie, eseuri, proză și distincții prestigioase

Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019).

Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017.

Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele.

Cărţile ei de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.

Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin”, 2018.

Este doctor honoris causa al universităților din Salamanca (Premio Príncipe de Asturias de Cooperación Internacional 1986) și Sofia, printre altele.

A primit interdicţii de publicare în perioadele: 1959 – 1964, 1985, 1988 – 1989.

În 1990, Ana Blandiana a reînființat PEN Clubul Român. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care a condus-o între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, a realizat, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Premiile Fundación Princesa de Asturias

Premiile Fundación Princesa de Asturias sunt acordate în lunile aprilie, mai și iunie. În cadrul celei de-a 44-a ediții, aproximativ 180 de personalități fac parte din cele opt jurii (câte unul pentru fiecare premiu), responsabile de acordarea Premiilor Prințesa de Asturias 2024.

Până la data limită de depunere a candidaturilor, 7 martie, fundația a primit 321 de înscrieri acoperind 55 de naționalități. Nominalizările au fost înaintate de universități de prestigiu, instituții academice și culturale, centre internaționale de cercetare, ambasadori spanioli și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în Spania.

Sunt acordate premii pentru Arte, Comunicare și științe umaniste, Sport, Științe sociale, Litere, Cooperare internațională, Cercetare științifică și tehnică, Concordia.