Arheologii au descoperit cele mai vechi instrumente de suflat din Orientul Apropiat
Arheologii au descoperit cele mai vechi instrumente de suflat din Orientul Apropiat, flautele mici folosite în urmă cu mai bine de 12.000 de ani pentru a imita strigătul unei specii de răpitoare care a jucat un rol cheie în cultura populațiilor locale.
„La naiba, e un flaut!”, a exclamat arheologul Laurent Davin când a descoperit anul trecut că cele șapte obiecte excavate, cel mai vechi în 1998, erau instrumente de suflat.
Locul descoperirii, Eynan-Mallaha, un sit arheologic în nordul Israelului de astăzi, găzduia cultura Natufi acum 12.000 până la 15.000 de ani.
„Homo sapiens a fost până atunci întotdeauna mobil. Vânătorii-culegători ai acestei culturi încep o schimbare majoră devenind sedentari”, spune Laurent Davin, profesor asociat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, principalul autor al studiului, publicat în Nature Scientific Reports, împreună cu Jose-Miguel Tejero, de la Universitatea din Viena.
Micul obiect era ușor de ignorat. Luat din aripa unei găini, osul are mai puțin de zece centimetri lungime și este străpuns de găuri mici, greu de distins, având mai puțin de jumătate de centimetru în diametru.
Meșterii aveau „o anumită noțiune de acustică”, au înțeles că „cu cât tubul de aer era mai îngust, cu atât sunetul era mai mare”, spune arheologul. Iar rezultatul era că atunci când suflau în obiect „imitau cântecul păsărilor de pradă”.
Cercetătorii au produs, la laboratorul veterinar din Nantes, o replică exactă a flautului Eynan-Mallaha folosind un os din aripă de rață, lucrat cu un silex. Și au comparat sunetul produs cu cel a peste șaizeci de specii de păsări vânate de natufieni și ale căror rămășițe au fost găsite în sit. „Analiza spectrală a coincis exact cu cea a șoimilor”, spune Davin.
Descoperire întâmplătoare
Este cel mai vechi instrument care imită cântecul păsărilor cunoscut până în prezent, după părerea omului de știință.
Pasărea de pradă identificată avea un rol vizibil important în cultura natufienilor, ghearele acestora fiind folosite ca podoabe. Această ipoteză este confirmată de descoperirea unor figurine de păsări din lut, dintre care cel puțin una reprezintă clar o pasăre de pradă (această lucrare va face obiectul unei publicații).
Este posibil ca flautele să fi fost folosite ca momeli pentru a vâna aceste păsări, dar cercetătorii subliniază că situl conține puține rămășițe de astfel de păsări. Ipoteza utilizării lor pentru șoimărie este ea însăși foarte greu de demonstrat.
„Descoperirea” întâmplătoare a acestor instrumente la Eynan-Mallaha ar trebui să conducă la o reexaminare a altor colecții osoase din zonă. „Este foarte probabil să le găsim în altă parte în Orientul Apropiat”, conchide cercetătorul.
