Boabe de fasole și fructe pentru sclavi, descoperite în amfore la Pompei
Ultimele descoperiri din Pompei sugerează că unii dintre sclavii din orașul portuar conservat de vulcan se delectau cu delicatese precum fasole și fructe.
„Sclavii din vilele din jurul Pompeiului erau mai bine hrăniți decât mulți cetățeni liberi, ale căror familii nu aveau nici măcar strictul necesar pentru a supraviețui”, explică specialiștii într-un comunicat de presă al Parcului Arheologic din Pompei.
Descoperirea a fost făcută în timpul săpăturilor recente care explorează capătul nordic al cartierului de 50 de sclavi de la Villa Imperiali din Civita Giuliana.
Acest complex suburban a beneficiat de o atenție arheologică sporită începând din 2017, când procurorul local și Parcul au început să colaboreze pentru a opri jafurile. Până în prezent, au fost descoperite cadavre, clădiri și ceramică, oferind adesea informații fără precedent despre clasele inferioare din Pompei.
O cameră conținea două amfore care au fost depozitate anterior într-o cămară, descoperite doar sub formă de mulaje. În apropiere au fost găsite două coșuri, precum și mai multe obiecte din bronz – un candelabru ornamentat, o găleată mică și un arzător de tămâie. Evaluând elementele arhitecturale deteriorate care se aflau în jur, arheologii au stabilit că acest sit avea inițial un mezanin.
Mai multe obiecte au fost deplasate de fluxul de gaze, cenușă și roci din timpul celebrei erupții a Vezuviului din 79 e.n., printre care un canat de ușă cu ținte și mânerul unui plug tras de animale. O altă ușă mai complexă, descoperită lângă camera unui tâmplar, era probabil în așteptarea reparației.
Arheologii au efectuat „microexcavări” a două amfore care erau sprijinite una de alta în cămara de la mezanin, folosind bisturie și mistrii minuscule. Folosind un stereomicroscop, s-a descoperit că una dintre amfore conținea rămășițele carbonizate ale unor boabe de fasole fava decojite, care aparent fuseseră conservate cu grăsime. Cealaltă conținea mai multe semințe îngropate sub cenușă.
Apoi, echipa a efectuat microexcavări asupra câtorva coșuri în formă de con conservate în cenușă. Unul părea să fie gol. Altul conținea peste o sută de bucăți carbonizate de diverse fructe cărnoase, dintre care 90% erau mere și pere.
„În acest caz specific, se poate emite ipoteza că leguminoasele și fructele erau folosite ca supliment alimentar de proteine și vitamine pentru servitori, care probabil se hrăneau în principal cu cereale”, afirmă comunicatul. „Faptul că proviziile alimentare erau depozitate la etajul al doilea, într-o zonă rezervată, ar putea fi atribuit atât necesității de a le proteja de șobolani și alte animale dăunătoare, a căror prezență în camerele servitorilor este atestată, cât și intenției de a limita accesul liber la acestea al tuturor locatarilor”.
Foto credit: Pompeii – Parco Archeologico
