Proiectul românesc la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023, expus în cinci orașe din țară
Proiectul care a reprezentat România anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția va fi expus în cinci orașe din țară începând cu 9 decembrie.
„Acum – Aici – Acolo”, expoziția României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023, coordonată de arh. Emil Ivănescu, care a realizat proiectul împreună cu Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin, a reprezentat un accelerator de idei, ca răspuns la tema lansată de organizatorii ediției de anul acesta a bienalei, „Laboratorul viitorului”.
Ea va fi prezentată în țară la Timișoara, Cluj-Napoca, Reșița, Iași și București.
În premieră, expoziția din Pavilionul României va fi prezentată la Timișoara, cu vernisaj pe 9 decembrie, la ora 15:00, la ISHO, unde va rămâne până pe 15 ianuarie. Itinerariul național al expoziției se va încheia la București, în cadrul Romanian Design Week 2024.
Cea de-a 18-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – La Biennale di Venezia a debutat pe 20 mai și s-a încheiat pe 26 noiembrie. Pe lângă Pavilionul din Giardini di Castello, o componentă a proiectului românesc a fost prezentată la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (ICRCU).
România are un pavilion propriu la Veneția de 85 de ani, iar spațiul a fost recent renovat.
Expoziția – realizată și cu sprijinul Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” (care oferă mai multe artefacte originale) și al Băncii de resurse genetice vegetale „Mihai Cristea” – aduce în prim plan invenții românești uitate, precum prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în caroserie, un sistem de desanilizare a apei, mașini electrice realizate prin upcycling, o instalație de captare a energiei valurilor și sisteme de prefabricare a locuințelor sociale. Fiecare dintre aceste artefacte a avut o istorie puțin cunoscută, reprezentând răspunsuri la teme actuale generale precum reducerea poluării, clima, agricultura viitorului, apa potabilă, reciclarea, consumul energetic. Aceleași teme sunt observate în exemple contemporane de practici noi în arhitectura contemporană românească. Surprind un câmp larg de acțiuni: de la intervenții participative pentru comunități abandonate până la zona medicală, concursuri, locuințe și regenerări urbane, conversii, lucrări de infrastructura și educație.
