Recente descoperiri arheologice de la Callatis, expuse la MNIR
Muzeul Național de Istorie a României prezintă, de Zilele Europene ale Patrimoniului, cele mai recente descoperiri făcute în situl Necropola tumulară a orașului antic Callatis, în a doua parte a lunii iulie 2025, în sectorul cercetat și coordonat de specialiștii instituției.
În 12 septembrie, de la ora 14ꓽ00, are loc un eveniment dedicat, în holul central – spațiul expozițional corp strada Franceză -, care cuprinde o sesiune de scurte prezentări ale noilor descoperiri arheologice excepționale, o conferință și vernisarea unei micro-expoziții în cadrul căreia sunt expuse temporar piesele recent descoperite.
Accesul este liber.
Pe urmele lui Alexandru cel Mare
Noile descoperiri de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România. Este vorba despre vase din aur și argint, podoabe, dar și un monument funerar, ce datează de la începutul secolului al III-lea î.e.n. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (nordul Greciei) atribuite familiei lui Alexandru cel Mare și în cel al regelui trac Seuthes al III-lea (Bulgaria).
Artefactele sunt acum parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
Callatis a fost fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea î.e.n. A fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III î.e.n. Lider al unei coaliții regionale de greci, traci și sciți, i s-a opus, la finalul secolului IV î.e.n., regelui macedonean Lysimachos, cel care moștenise controlul Traciei după moartea lui Alexandru cel Mare, același personaj care a influențat decisiv și formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.
„Suntem încrezători că atât obiectele ce urmează a fi expuse în premieră la Muzeul Național de Istorie a României, cât și monumentul – cel mai mare mormânt elenistic cu cavou acoperit cu un tumul cercetat în vestul Mării Negre, au potențialul devină capitole importante din istoriile ce se vor scrie mai departe despre fabulosul univers al civilizațiilor antice din spațiul greco-traco-macedonean constituit pe urmele lui Alexandru cel Mare”, spun reprezentanții MNIR.
Zilele Europene ale Patrimoniului 2025
În fiecare an, în septembrie, statele semnatare ale Convenției Culturale Europene participă la Zilele Europene ale Patrimoniului – acțiune culturală comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene.
Pentru 2025, Consiliul Europei a anunțat că Zilele Europene ale Patrimoniului – ZEP (European Heritage Days – EHD) au tema „Patrimoniu și arhitectură. Ferestre către trecut, uși către viitor. Clădiri și structuri unice”.
Milioane de oameni din întreaga Europă sunt invitați să exploreze moștenirea durabilă și puterea transformatoare a arhitecturii (și domeniilor de patrimoniu conexe) în conturarea identității culturale comune.
Reprezentând o inițiativă comună a mai multor organisme europene, ZEP reprezintă unul dintre cele mai celebrate programe culturale din Europa. Desfășurat în 48 de țări participante la Convenția Culturală Europeană, acesta oferă acces la mii de monumente și locuri – multe dintre ele în mod obișnuit inedite sau mai dificil accesibile publicului.
Tema din acest an subliniază rolul arhitecturii ca un martor viu al diversității, rezilienței și creativității Europei și ca o fundație pentru comunități mai durabile și incluzive. Programul ZEP 2025 contribuie la promovarea democrației, drepturilor omului și a statului de drept – principii fundamentale pentru care militează Consiliul Europei. Acesta reflectă principiile Convenției de la Faro (semnată de România în primăvara acestui an), promovând participarea comunitățiilor și societății pentru valorizarea patrimoniului și Convenția de la Granada, care subliniază importanța protejării patrimoniului arhitectural al Europei din perspectiva unei responsabilități comune.
