Adela Petrescu – O creație dezvăluită publicului după zeci de ani / galerie foto

Cine este artista Adela Petrescu? Originară din București, a fost artistă figurativă, marginalizată multe decenii din cauza originilor sale burgheze, iar după căderea regimului comunist, rămasă într-un con de umbră. Acum, la cinci ani de la moarte, beneficiază de o retrospectivă la Ivan Gallery, deschisă până la 19 octombrie.

Aceasta este și întrebarea de la care galeriștii au pornit în demersul expozițional. Au adus în fața publicului lucrări din colecția familiei, pentru că nu este cunoscut în ce și câte colecții publice se regăsește creației ei, aranjate „ca și când ar fi prima ei expoziție”.

În timpul vieții, Adela Petrescu a expus doar de trei ori – în 1978, în 1982 și în 2005. În urmă cu patru ani, a apărut și într-o expoziție de grup la Muzeul de Artă Recentă, intitulată „Marginali, izolați și excluși”.

„Desen și Pictură 1954 – 2017” cuprinde lucrări realizate în perioade diferite, atât picturi pe carton și pânză, cât și desene. Naturile statice, peisajele, portretele și nudurile sunt temele abordate de aceasta. Din această expoziție lipsește însă nudul.

Grădina Icoanei, vederi de la fereastra casei din Pitar Moș, dealurile din Câmpulung, localitățile Dipșa și Albești apar în tablourile Adelei Petrescu din anii ’50, ’60, ’80, dar și în unele realizate spre finalul vieții, în 2017.

Între cele 27 de lucrări prezentate în expoziție se găsesc naturi statice și numeroase autoportrete și portrete, desene și uleiuri pe carton. Unul dintre acestea îl reprezintă pe Radu Petrescu (1927 – 1982), prozator și membru al Grupului de la Târgoviște, care i-a fost soț și care a sprijinit-o în arta sa.

Lecții de desen în atelierul Ceciliei Cuțescu Storck

Adela (Nicolau) Petrescu (1927 – 2019, București) a început lecțiile de desen în perioada 1945 – 1946 cu mătușa ei, sculptorița Teodora Pop (soția pictorului Sabin Pop), în atelierul Ceciliei Cuțescu Storck.

A urmat, în paralel, cursurile Facultăţii de Filologie și anul pregătitor la Belle Arte, cu Nicolae Dărăscu. Având în vedere perioada în care a trăit artista, originile ei „nesănătoase” au fost cauza încheierii abrupte a studiilor la Belle Arte. Taxele percepute pentru studenții proveniți din familii considerate bogate erau prea mari, astfel că Adela Petrescu a trebuit să renunțe. În preajma sfârșitului vieții sale academice, s-a căsătorit cu scriitorul Radu Petrescu. Au fost profesori la Dipșa și Prundul Bârgăului, din 1951 până în 1954.

Acolo, ea a început să picteze cu puține materiale pentru că, nefiind membră UAP, nu avea acces la cele necesare, studiind totodată „Tratatul de pictură” al lui Camilian Demetrescu, cel al lui Delacroix și scrisorile lui Van Gogh.

Cartonul preparat de multe ori era pictat față-verso. Lipsa pare că sta la baza acestei generații în care artiștii nu aveau materiale, informațiile erau prea puține, iar exprimarea era îngrădită. Prima pânză a Adelei Petrescu a fost un cadou primit pe la mijlocul anilor 1970 de la pictorul Paul Gherasim, următoarele fiind cumpărate cu ajutorul artistului Florin Niculiu de la Combinatul Fondului Plastic. Pe acest nou suport au fost reluate la dimensiuni mari picturi vechi, punând în lumină geometrii intuite și căutând noi sensuri poetico-metafizice.

Adela Petrescu este unul dintre „cavalerii postbelici”, după cum a numit Geta Brătescu la începutul volumului „Atelier Continuu” generația din care și ea a făcut parte. Originea „nesănătoasă” îmbolnăvea și restul parcursului, diminuând șansa și favorizând eșecul. Mulți artiști care promiteau au rămas undeva în timp doar cu promisiunea, nevăzuți, neauziți și ne-lăsați să iasă la lumină.

Expoziția de la galeria Ivan din Atelierele Malmaison poate fi vizitată până la 19 octombrie, de miercuri până sâmbătă, între orele 14:00 și 19:00, și în rest pe bază de programare.

Credit foto: curatorial.ro; fotografie principală: Autoportret, 1961, Adela Petrescu