Bernard Frize, artistul care a sfidat trendul și a pictat neîncetat / galerie foto
Pictorul francez Bernard Frize, protagonistul unei expoziții fără precedent în Europa de Est, găzduită de MARe/ Muzeul de Artă Recentă din București până la 16 august, aduce o perspectivă provocatoare în peisajul artistic românesc.
După ce a expus în metropole precum Tokyo, Seul, Shanghai, Hong Kong, Los Angeles, Londra și Paris, universul său vizual a ajuns la București. Expoziția reunește mai mult 40 de lucrări de mari dimensiuni. Sunt prezentate lucrări pe care Bernard Frize le-a realizat între 1978 și 2025, însă nu este vorba despre o retrospectivă, după cum declară Gregory Lang, directorul artistic al muzeului și curatorul expoziției, pentru Curatorial. Ci este, mai degrabă, o prezentare rară a lucrărilor din fiecare perioadă pe care artistul le păstrează în depozitul propriu.
„Am vrut să prezint lucrări care sunt foarte importante pentru mine și care nu sunt neapărat cele mai căutate pe piață”.
Pentru expoziția de la MARe, curatorul a colaborat cu galeria vieneză Schwarzwälder, care a oferit asistență, și a fost asistat de Elena Stanciu.

Gregory Lang și Elena Stanciu, în expoizția Bernard Frize @ MARe; curatorial
Controlul care oferă libertate
Un artist riguros, foarte exigent, într-un fel și foarte obsesiv, dar, în tot ceea ce face, Frize se concentrează de fapt pe stabilirea unor reguli pentru sine. „Este vorba și despre control, însă, prin acest aspect al controlului, se ascunde un alt aspect foarte important: acesta îi oferă o mare libertate și îi permite, de asemenea, să fie foarte ludic și să se elibereze la un moment dat”.
Bernard Frize face un fel de puzzle, „un joc de societate cu reguli stricte”, după cum apreciază Lang, și, în acest sens, creația lui „este o operă de artă minimalistă, menită să arate că nu este o pictură figurativă expresivă, așa cum se vede de obicei în România”.

Bernard Frize @ MARe; curatorial
Variațiile protocoalelor în pictură
Intenția a fost aceea de a invita un artist care realizează lucrări cu totul diferite.
„Ceea ce am vrut să arăt sunt toate variațiile posibile pe care le oferă aceste protocoale, și să arăt varietatea, complexitatea și toate nuanțele pe care le poate aduce această pictură, și, de asemenea, cât de importantă este ideea de repetare a mișcării”.
Un artist cu acest tip de tehnică poate să facă astfel ca pictura, maniera de a o realiza, să fie un personaj al creației.
Cu tușe groase, chiar și de 20 de centimetri, cu diferite culori care se întrepătrund, Frize captează atenția, provoacă la joc și curiozitate. Cu serii de lucrări pictate orizontal, lăsând apoi vopseau să curgă pe pânză, cu picturi create în colaborare, el stârnește imaginația, lăsând mereu loc dinamismului, unei a treia dimensiuni.
Frize folosește șabloane, iar inclusiv prin acestea se observă evoluția artei lui. Creații care absorb lumina și altele care o reflectă.

Bernard Frize, Suite à treize N°1&2; credit: Doria Drăgușin
Idei din constrângerea generată de utilizarea culorilor
Bernard Frize a fost implicat procesului de selecție a lucrărilor pentru expoziția de la București, însă într-o măsură mai redusă față de cel mai recent show al lui la Pompidou.
„La ultima lui expoziție de la Pompidou, abordarea a fost aleatorie, așa că a ales o singură lucrare, dar eu m-am concentrat mai mult pe prezentarea unor serii și pe punctul de vedere; el ar fi preferat probabil o selecție mai aleatorie, sau mi-ar fi spus: «Deja ai una din asta, nu ai nevoie de două»”, afirmă Lang.
Expoziția este completată cu citate. Artistul spune de la început că nu îi place prea mult să comenteze și să vorbească despre opera sa. Din acest motiv, echipa curatorială a decis să recurgă la texte.
„Paleta mea este o masă pe rotile. Aproximativ cincizeci de borcane de sticlă conțin culorile. Le prepar cam o dată pe săptămână. Să prepari cincizeci de culori este un exercițiu ambiguu. Pe de o parte, pentru că ele există doar în relație cu altele, și, dimpotrivă, când sunt amestecate multe, fiecare își pierde capacitatea de a fi remarcabilă sau autonomă. De ce să nu pictez câteva tablouri cu ele, înainte ca borcanele să se golească? (…) Folosesc numeroase pensule: dimensiunea lor, tușa lor, moliciunea perilor sunt toate unelte esențiale în pictură. Uneori îmi vin idei din constrângerea generată de utilizarea lor”, spune artistul.

Bernard Frize @ MARe; curatorial
Anii ’90 și consecvența în pictură
Despre cât de relevantă este astăzi abordarea experimentală a lui Frize într-un context artistic adesea dominat de imaginea digitală și de narațiunea explicită, Lang spune: „Cred că este important astăzi pentru că, în prezent, avem o revenire a picturii. În perioada în care și-a creat nucleul principal al operei, anii ’80 și ’90, foarte puțini artiști rămăseseră fideli și erau hotărâți să își continue munca. Pictura nu mai avea succes în lumea occidentală, așa că sculptura, instalația, video-ul și performance-ul cu o abordare conceptuală strictă erau populare. Frize a continuat chiar când era foarte dificil să ai și o expoziție în instituții. Iar astăzi este importantă consecvența lui de-a lungul anilor”.
Bernard Frize, născut în 1949, în Saint-Mandé (Franța), a început să realizeze la sfârșitul anilor 1970 lucrările pentru care este cunoscut astăzi. Creații ale sale se află în colecțiile Tate Gallery din Londra, Musée d’art moderne de la ville de Paris, Museum of Contemporary Art din Los Angeles și Kunstmuseum Basel, printre altele. Frize trăiește și lucrează la Paris și Berlin.
Credit foto: MARe/ Doria Drăgușin; curatorial

