Bijuteriile furate de la Luvru nu erau asigurate

Guvernul lui Emmanuel Macron a dezvăluit că bijuteriile furate de la Muzeul Luvru, care au aparținut cândva împăratului Napoleon al III-lea și împărătesei Eugénie, nu erau asigurate privat. Un audit scurs în presă sugerează că sistemele de securitate ale Luvrului erau „învechite și inadecvate”.

Această dezvăluire este deosebit de dureroasă pentru muzeu, deoarece bijuteriile erau evaluate la 88 milioane de euro, a declarat marți un procuror din Paris. Aceasta după ce autoritățile franceze au afirmat că acestea aveau o valoare „incalculabilă”. Potrivit Ministerului Culturii din Franța, țara nu va fi despăgubită pentru pierderile legate de obiectele furate dacă acestea nu sunt recuperate de poliție.

Ofițerii continuă ancheta, dar pistele sunt foarte puține. Un purtător de cuvânt al Ministerului Culturii a declarat pentru prima dată în ziarul francez Le Parisien: „Statul acționează ca propriul său asigurător atunci când operele muzeelor naționale se află în locul lor obișnuit de conservare”.

Statul francez este de obicei responsabil pentru operele de artă și obiectele din colecția sa națională, dar muzeele achiziționează aproape întotdeauna o asigurare atunci când transportă opere sau le împrumută unei alte instituții. Ministerul Culturii a declarat că valoarea asigurării este „de multe ori mai mare decât valoarea achiziționării operei”.

O coroană cu diamante și smaralde va fi restaurată

Președintele-director al Muzeului Luvru, Laurence des Cars, a recunoscut, în 22 octombrie, că pereții exteriori ai muzeului nu erau suficient protejați de camere de supraveghere, la doar câteva zile după jaful comis în plină zi care a șocat Parisul. În cadrul unei audieri în Senat, ea a fost întrebată cum au reușit hoții să fure bijuteriile în doar șapte minute. Des Cars a menționat că o coroană cu diamante și smaralde, deteriorată și căzută în timpul jafului, poate fi restaurată. Incidentul a reaprins îngrijorările cu privire la securitatea muzeelor franceze.

Măsuri de siguranță propuse

Președinta dorește instalarea unui „comisariat de poliție în incinta muzeului”, a declarat ea în Senat.

„Doresc să solicit Ministerului de Interne să studieze dacă instalarea unui post de poliție în interiorul muzeului ar fi posibilă”, a declarat responsabila, asigurând totodată că toate alarmele au funcționat în timpul furtului.

Printre alte măsuri de securitate avute în vedere „pe termen scurt”, Laurence des Cars a menționat „securizarea zonei din imediata apropiere a Luvrului, în special a carosabilului”. „Mă gândesc, de exemplu, la dispozitive de distanțare”, pentru a împiedica „parcarea vehiculelor” lângă muzeu, a explicat ea.

Întrebată dacă „toate alarmele” au funcționat, ea a răspuns: „absolut”. „Camerele de supraveghere au funcționat în interior”, a continuat ea. Întrebată din nou despre supravegherea video exterioară, ea a răspuns: „Acesta este punctul nostru slab”. Directoarea și-a prezentat demisia duminică seara ministrului Rachida Dati. Demisia a fost respinsă de aceasta din urmă.

Duminică, 19 octombrie, în jurul orei 9:30, patru indivizi cu cagule au desfășurat o operațiune de o îndrăzneală rară: deghizați în muncitori, au folosit o nacelă pentru a ajunge la galeria lui Apollo și au tăiat vitrinele cu un disc. În șapte minute, au furat piese neprețuite, printre care o diademă a împărătesei Eugénie.

Directoarea, care din 2021 „a atras în mod constant atenția asupra stării de degradare a Luvrului”, speră acum că acest traumatism va duce la consolidarea mijloacelor de securitate. „Datorită profesionalismului echipelor mele, nimeni nu a fost rănit”, s-a apărat ea, reamintind că agenții săi „nu sunt înarmați”.

Ancheta Brigăzii de combatere a banditismului continuă. Infractorii au scăpat de forțele de ordine pe scuter, abandonând o coroană deteriorată și câteva indicii, precum o cască de motocicletă.

Galeria lui Apollo, redeschisă publicului în 2020

Galeria lui Apollo, unul dintre locurile emblematice ale muzeului și palatului Luvru, care adăpostește o parte din cele mai valoroase colecții istorice ale muzeului, și-a redeschis oficial porțile pentru public pe 15 ianuarie 2020, după lucrările de renovare și reamenajare muzeografică efectuate de muzeu.

Potrivit informațiilor de pe site-ul muzeului, îndepărtarea spectaculoasă a prafului de pe picturi și decorurile din stuc a fost însoțită de cea a tapiseriilor care împodobesc pereții, capodopere ale manufacturii Gobelins comandate pentru galerie de Duban și instalate în 1852.

Iluminatul și securitatea au fost atunci complet renovate, la fel ca și vitrinele vechi din lemn aurit. Aceste vitrine mari, precum și vitrinele murale și cele de masă din cadrul ferestrelor, continuă să adăpostească, într-o prezentare complet regândită, colecțiile de pietre dure ale lui Ludovic al XIV-lea.

Trei vitrine noi au fost instalate atunci în centrul galeriei. Acestea adăpostesc ceea ce a mai rămas la Luvru din colecția Diamantelor Coroanei, fondată în 1532 de François I, transmisă și îmbogățită de-a lungul domniilor, în ciuda vicisitudinilor istoriei, dar, din păcate, vândută aproape în întregime de stat în 1887.