Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial  /  Artǎ   /  Cele mai teribile jafuri din istoria artei (în afară de Monalisa)
edvard munch, 1893, the scream, oil, tempera and pastel on cardboard, 91 x 73 cm, national gallery of norwccay (2)

Cele mai teribile jafuri din istoria artei (în afară de Monalisa)

Furtul pieselor de tezaur românesc de la muzeul Drents din Țările de Jos este din păcate cel mai recent dintr-o listă neagră extrem de lungă. Arta a fost dintotdeauna o atracție pentru hoți, având în vedere valoarea uriașă pe piața neagră. Cu atât mai mult în acest ultim caz, cu impact emoțional uriaș pentru români, întrucât vorbim de piese din aur masiv.

De altfel, Curatorial a avertizat recent despre problemele pe care le au muzeele în a-și securiza operele pe care le au în custodie.

O scurtă trecere în revistă a unora dintre cele mai mari jafuri de artă care au marcat ultimele decenii.

Van Gogh furat fără mască în pandemie (2020)

Chiar la începutul pandemiei de Covid-19, când mai toate muzeele din lume și-au închis porțile, hoții de artă au profitat de vulnerabilitatea sistemelor de securitate. Un caz celebru este furtul tabloului „Grădina Parohială din Nuenen” de Vincent van Gogh dintr-un muzeu olandez. Lucrarea, extrem de valoroasă, a fost sustrasă în plină noapte, când muzeul era pustiu. Hoții au adoptat cea mai simplă dintre metode: au spart o ușă de sticlă și au dispărut fără urmă.

van gogh, the parsonage garden at nuenen, 1884

Van Gogh, Grădina Parohială din Nuenen, 1884

Ancheta a scos la iveală faptul că planul a fost bine pus la punct, iar autorii cunoșteau detalii precise despre locația tabloului. Poliția olandeză a lansat o amplă operațiune pentru recuperarea operei, dar, până astăzi, aceasta rămâne dispărută. Impactul asupra comunității artistice a fost profund, cu bagajul emoțional suplimentar indus de pandemie.

Pe lângă pierderea materială, furtul a adus și o mare pierdere emoțională pentru iubitorii de artă. Lucrarea, care surprinde un peisaj olandez melancolic, era una dintre cele mai apreciate creații ale artistului. O lucrare care nu semăna deloc cu Van Gogh așa  cum era cunoscut în lumea nespecialiștilor.

În cele din urmă, pictura a fost recuperată de un detectiv de artă și a reintrat în circuitul public. Detalii aici.

Klimt dispărut și reapărut în Italia (1997)

Una dintre cele mai mari enigme ale artei a avut loc în 1997, când una dintre cele mai cunoscute pânze ale modernismului, „Portretul unei doamne” de Gustav Klimt, a dispărut dintr-o galerie din Piacenza, Italia. Lucrarea, evaluată la milioane de dolari, a fost considerată pierdută definitiv până în 2019, atunci când a fost descoperită într-o cavitate din zidul galeriei.

gustav klimt, portretul unei doamne, 1916

Gustav Klimt, Portretul unei doamne, 1916

Investigațiile au relevat faptul că hoții au fost extrem de ingenioși, reușind să evite camerele de supraveghere și să părăsească locul fără a lăsa urme. Între timp, zvonurile despre implicarea unor colecționari privați au alimentat speculațiile privind soarta tabloului. Se crede că lucrarea a fost ascunsă pentru a fi vândută pe piața neagră, dar hoții au abandonat planul din cauza presiunii publice.

Redescoperirea tabloului a fost un moment de triumf pentru comunitatea artistică, dar și o dovadă a vulnerabilității operelor de artă. Restauratorii au confirmat autenticitatea tabloului, iar acesta a fost reintegrat în colecția muzeului, de acum cu o faimă considerabil crescută.

Van Gogh furat în Amsterdam (2002)

Două lucrări semnate de Vincent van Gogh, „Vedere asupra mării la Scheveningen” și „Interiorul bisericii din Nuenen”, au fost furate din Muzeul Van Gogh din Amsterdam în 2002. Hoții au escaladat acoperișul muzeului și au intrat printr-o fereastră, reușind să evite sistemele de securitate.

Furtul a fost unul dintre cele mai mediatizate cazuri din istoria artei. Deși poliția olandeză a reușit să aresteze suspecții, tablourile au rămas dispărute timp de 14 ani. Abia în 2016, acestea au fost recuperate în Italia, în cadrul unei operațiuni anti-mafia. Se crede că lucrările au fost utilizate ca monedă de schimb în activități ilicite, subliniind legătura dintre traficul de artă și criminalitatea organizată.

Recuperarea lucrărilor a fost un moment de sărbătoare pentru lumea artei, dar și un avertisment asupra riscurilor la care sunt expuse operele de valoare. Restauratorii au constatat daune minore, iar tablourile au fost restaurate cu succes, revenind în muzeu.

Jaf românesc la Kunsthal Rotterdam (2012)

Muzeul Kunsthal din Rotterdam a fost scena unui jaf spectaculos în 2012, când șapte tablouri, inclusiv lucrări de Picasso, Monet și Matisse, au fost furate în mai puțin de trei minute. Hoții au profitat de un sistem de securitate vulnerabil și au acționat cu precizie, cel mai probabil urmărind un pont.

Furtul a declanșat o anchetă internațională, dar majoritatea lucrărilor nu au fost niciodată recuperate. Există suspiciuni că acestea au fost distruse pentru a elimina dovezile, însă autoritățile continuă să caute indicii. Valoarea totală a pierderilor a fost estimată la peste 200 de milioane de euro.

Ancheta a scos la iveală implicarea unei rețele bine organizate, inclusiv cu autori români, ceea ce a complicat eforturile de recuperare.

Furt cu repetiție în Norvegia (2004)

În 2004, muzeul dedicat lui Edvard Munch din Oslo a fost scena unui jaf dramatic, când hoții au furat „Strigătul” și „Madonna” în plină zi. Incidentul a șocat lumea artei, mai ales ca urmare a îndrăznelii făptașilor, care au acționat sub privirile vizitatorilor.

edvard munch, 1893, the scream, oil, tempera and pastel on cardboard, 91 x 73 cm, national gallery of norway (2)

Edvard Munch, Strigătul, 1893

Tablourile au fost recuperate ulterior, dar au suferit daune semnificative, inclusiv zgârieturi și expunere la umiditate. Restaurarea lor a fost un proces complex, care a implicat experți internaționali și a durat mai mulți ani.

Se pare însă că „Strigătul” lui Munch a exercitat o pasiune fără seamăn pentru hoți, el fiind furat și cu zece ani mai devreme, în timpul Jocurilor Olimpice de la Lillehammer. Curatorial a scris aici.

Impresie de jaf la Marmottan Monet (1985)

Într-o noapte din toamna lui 1985 și Muzeul Marmottan Monet din Paris a fost scena unui jaf spectaculos. Hoții au intrat în muzeu și au furat nouă tablouri valoroase, inclusiv „Impresie, Răsărit de Soare” de Claude Monet, lucrarea care a dat numele mișcării impresioniste. Pierderea a fost evaluată la zeci de milioane de dolari, iar șocul cultural a fost resimțit la nivel global.

Investigațiile ulterioare au arătat că, și în acest caz, hoții au fost extrem de bine organizați, folosind informații detaliate despre sistemele de securitate ale muzeului. Ancheta s-a întins pe mai mulți ani, implicând autorități din mai multe țări. În 1990, tablourile au fost în cele din urmă recuperate în Corsica, iar suspecții au fost arestați.

Restaurarea operelor a fost un proces migălos, dar toate tablourile au fost readuse la starea lor originală.

Jaf de record mondial la Boston (1990)

În dimineața zilei de 18 martie 1990, Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston a fost scena celui mai mare jaf de artă din istoria Statelor Unite. Un jaf care a avut inclusiv un sistem de operare parcă desprins din filme. Doi bărbați deghizați în polițiști au pătruns în muzeu și au sustras treisprezece opere de artă, inclusiv lucrări de Rembrandt, Vermeer și Degas. Valoarea totală a pierderilor a fost estimată la aproape jumătate de miliard de dolari.

Planul a fost ingenios: hoții au convins personalul de securitate că răspund la o alertă, iar odată intrați, i-au legat pe paznici și au avut la dispoziție peste o oră pentru a alege lucrările. Până astăzi, operele nu au fost recuperate, iar cazul rămâne unul dintre cele mai mari mistere din lumea artei.

Muzeul continuă să păstreze ramele goale ale tablourilor furate ca un simbol al pierderii suferite. O recompensă de 10 milioane de dolari este oferită pentru informații care ar putea duce la recuperarea operelor, dar investigațiile nu au dus încă la un rezultat concret.

Mai multe detalii aici.

Jaf la „scară mare” în Moderna Museet, Stockholm (1993)

În 1993, Moderna Museet din Stockholm a fost ținta unui jaf spectaculos. Hoții au furat două lucrări valoroase, una de Pablo Picasso și alta de Georges Braque, folosind o scară pentru a intra printr-o fereastră. Incidentul a avut loc în timpul unei nopți ploioase, ceea ce a complicat investigațiile inițiale.

Tablourile, evaluate la milioane de dolari, au fost recuperate abia după câțiva ani, în cadrul unei operațiuni internaționale. Se crede că lucrările au fost păstrate în condiții precare, ceea ce a impus restaurări minuțioase pentru a le readuce la starea inițială.

Recuperarea tablourilor a fost o victorie de moral pentru lumea artei, dar a evidențiat și pericolele la care sunt expuse operele de valoare în fața infractorilor bine organizați.

Nimic nou sub soare – Montreal Museum of Fine Arts (1972)

În 1972, Montreal Museum of Fine Arts a fost scena celui mai mare jaf de artă din Canada. Trei hoți mascați au intrat în muzeu printr-o fereastră de pe acoperiș și au sustras 18 tablouri, inclusiv lucrări semnate de Delacroix, Corot și Bruegel. Valoarea totală a pierderilor a fost estimată la 2 milioane de dolari, o sumă considerabilă pentru acea vreme.

delacroix lioness and lion in a cave 1856

Delacroix, Leu și leoaică în peșteră, 1856

Planul hoților a fost extrem de bine pus la punct. Aceștia au evitat camerele de supraveghere și au folosit un camion pentru a transporta prada. Deși ancheta a implicat autorități din mai multe țări, majoritatea operelor nu au fost niciodată recuperate.

Impactul cultural al jafului a fost profund, iar muzeul a investit masiv în modernizarea sistemelor de securitate. Publicul a rămas marcat de pierderea unor opere de o valoare inestimabilă, iar cazul continuă să fie studiat ca un exemplu clasic de jaf artistic.

Se spunea încă la vremea respectivă că acest incident a fost un semnal de alarmă pentru instituțiile culturale din întreaga lume, determinându-le să adopte măsuri de securitate mai riguroase și să colaboreze mai strâns cu autoritățile pentru a preveni astfel de incidente. Evident, ca orice măsură de securitate, nu face decât să sporească îndrăzneala hoților.

Dramă pentru România – Drents Museum din Assen (2025)

Patru prețioase artefacte din patrimoniul românesc au fost furate în 25 ianuarie din Drents Museum din Assen (Regatul Țărilor de Jos), unde erau expuse începând cu vara anului trecut.

În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.e.n.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.e.n.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Piesele erau împrumutate de Muzeul Național de Istorie al României, mai multe detalii aici.