Cele mai frumoase biblioteci
De la fastul barocului la liniile arhitecturii contemporane, bibliotecile au oferit întotdeauna un teren de joacă privilegiat arhitecților. În sălile baroce, frescele, sculpturile și jocurile de perspectivă compun adevărate decoruri de teatru.
Începând cu secolul al XIX-lea, marile biblioteci publice și naționale au căpătat o altă dimensiune monumentală: fațadele și sălile lor întruchipează prestigiul orașelor, al statelor sau al instituțiilor, contribuind în același timp la dezvoltarea lecturii publice.
În secolele XX și XXI, formele capătă mai multă libertate. Betonul, sticla, marmura sau oțelul înlocuiesc uneori lambriurile și ornamentele, în timp ce lumina și volumele devin elemente arhitecturale de sine stătătoare. Unele biblioteci pun accentul pe conservarea colecțiilor, altele mizează pe deschidere și pe circulația publicului. În spatele acestei diversități se conturează o singură poveste: cea a unui loc care, de la sanctuar al cunoașterii la spațiu cultural deschis către oraș, nu a încetat să se reinventeze. BeauxArts a făcut un inventar.
La Paris, o bijuterie proaspăt restaurată
După 12 ani de lucrări, clădirea istorică a Bibliotecii Naționale a Franței îi întâmpină atât pe cititori, cât și pe simpli curioși. Punctul culminant al vizitei: emblematica Sală Ovală, a cărei construcție a fost începută în 1897 de Jean-Louis Pascal și finalizată în 1932 de Alfred Recoura. Sub impresionantul acoperiș de sticlă – care atinge o înălțime de optsprezece metri – au fost realizate 16 ferestre rotunde, fiecare fiind asociată cu un oraș (Paris, Bizanț, Washington, Florența, Atena…). Acestea se află deasupra unor arcade înalte, susținute la rândul lor de coloane maiestuoase. Această sală a fost adesea numită şi „paradisul oval”.
La Ulm, un palat de basm
Stilul rococo se manifestă aici în toată splendoarea sa în biblioteca fostei abații benedictine din Wiblingen, Germania. Construită între 1740 și 1750, sala sa spectaculoasă pe două niveluri se întinde pe o lungime de 23 de metri. O galerie cu curbe elegante, susținută de coloane, conferă ritm unei încăperi scăldate în lumină, în timp ce ușile sculptate și statuile din lemn pictat și aurit compun un decor bogat. O galerie cu linii elegante, susținută de coloane, conferă ritm unei încăperi scăldate în lumină, în timp ce ușile sculptate și statuile din lemn vopsit și aurit alcătuiesc un decor bogat. Pe tavan, o imensă frescă realizată în 1744 de Franz Martin Kuen este populată de îngeri. La apogeul său, biblioteca deținea aproximativ 15.000 de volume, ale căror coperți deschise la culoare erau asortate în mod intenționat cu decorul. Deasupra portalului, o inscripție rezumă ambiția acestui loc: „Toate comorile înțelepciunii și științei”.
În Amsterdam, o comoară a științei (și a luminii!)
Situată în inima Rijksmuseum, biblioteca Cuypers este cea mai mare și cea mai veche bibliotecă dedicată istoriei artei din Țările de Jos. Deschisă în 1885, odată cu muzeul, este denumită după arhitectul Pierre Cuypers, care a conceput-o ca un spațiu pe măsura ambiției științifice a locului.
Sala sa de lectură spectaculoasă, bogat decorată cu lemn, coloane și elemente de fier forjat realizate manual, impresionează mai ales prin acoperișul său boltit din sticlă: o inovație pentru acea epocă, concepută pentru a le permite cercetătorilor să lucreze la lumina naturală. Astăzi, colecțiile acestei biblioteci excepționale cuprind aproximativ 450.000 de volume, accesibile cercetătorilor, studenților și vizitatorilor care doresc să-și aprofundeze cunoștințele despre bogatele colecții ale muzeului, care adăpostește capodopere din Secolul de Aur olandez.
La Viena, grandoarea stilului baroc
La Biblioteca Națională a Austriei, o mică bijuterie a palatului imperial Hofburg din Viena. Aceasta se află în sala de ceremonii, construită între 1723 și 1726 la cererea împăratului Carol al VI-lea de către arhitectul Johann Bernhard Fischer von Erlach. Cu o lungime de aproape 78 de metri și o înălțime de 20 de metri, această imensă sală barocă impresionează prin proporțiile sale și prin decorul bogat: fresce alegorice realizate de Daniel Gran, statui de marmură și patru globuri venețiene create de Vincenzo Coronelli.
Aici sunt păstrate aproximativ 200.000 de lucrări vechi, printre care se numără cele 15.000 de volume ale bibliotecii prințului Eugeniu de Savoia. Înființată în secolul al XV-lea de familia Habsburg, instituția deține astăzi peste 12 milioane de documente, ceea ce o face cea mai bogată bibliotecă din Austria.
La Universitatea Yale, o uimitoare fortăreață din marmură
Din exterior, este un cub de marmură pe piloni, complet opac. În interior, magia își face efectul: pereții clădirii se dovedesc a fi ușor translucizi, creând o atmosferă perfect difuză, protejând în același timp de lumină prețioasele volume pe care le adăpostește.
Inaugurată în 1963 la prestigioasa Universitate Yale (situată în New Haven, Connecticut), Biblioteca Beinecke de cărți rare este o minune arhitecturală concepută de Gordon Bunshaft, grație finanțării oferite de frații Beinecke.
În Dublin, cea mai veche bibliotecă din Irlanda
Este al doilea obiectiv turistic cel mai vizitat din Irlanda. Situată în incinta Trinity College din Dublin, Old Library are aspectul unei catedrale… În special „Long Room”, o bijuterie arhitecturală de 65 de metri lungime, construită între 1712 și 1732. Tavanul său plat a fost înlocuit ulterior cu o boltă somptuoasă, acoperită, la fel ca restul bibliotecii, cu lemn de stejar. De o parte și de alta a aleii centrale, 14 busturi de marmură ale unor gânditori celebri, sculptate de Peter Scheemakers, veghează asupra nișelor tapetate de la podea până la tavan cu cărți vechi, cu acel miros atât de caracteristic și de fermecător.
În Tianjin, un templu al cunoașterii și (al excesului!)
Biblioteca din Tianjin – oraș portuar situat la aproximativ o sută de kilometri de Beijing – a fost construită în 2017 de cabinetul de arhitectură MVRDV și TUPDI. Această excentricitate arhitecturală se întinde pe o suprafață de peste 30.000 m²: volume XXL care conferă locului aspectul unui decor de film science-fiction. În centrul atriumului imaculat se află o sferă luminoasă care adăpostește un auditoriu (motiv pentru care biblioteca este supranumită „ochiul”). Cărțile, la rândul lor, sunt așezate pe rafturi cu curbe sinuoase, accesibile prin scări. Este însă imposibil să ajungi la cărțile așezate în vârf; este vorba de un efect de iluzie optică.
În Brazilia, o mică bucățică din Portugalia
Înființat în 1837 de către imigranți portughezi, Cabinetul Regal Portughez de Lectură este o comoară ascunsă din Rio de Janeiro. Încă din exterior, arhitectura sa, inspirată de fabuloasa mănăstire a Hieronomiţilor din Lisabona, te lasă fără cuvinte. Odată intrat înăuntru, spectacolul continuă: rafturi din lemn prețios, un luminator imens, un candelabru somptuos. Ansamblul respectă codurile stilului neomanuelin, care a apărut în Portugalia la mijlocul secolului al XIX-lea și ale cărui caracteristici amintesc de cele ale stilului gotic-renascentist.
În Baltimore, o „catedrală a cărților”
Inaugurată în 1878, Biblioteca George Peabody din Baltimore, care poartă numele unui filantrop al orașului, este opera arhitectului Edmund G. Lind. În acest loc grandios se întind, pe cinci niveluri, galerii în stil neoclasic, susținute de coloane și balustrade din fier forjat, plină de arabescuri. Devenită una dintre atracțiile turistice de neratat din Baltimore, biblioteca George Peabody este, de asemenea, un loc foarte apreciat pentru organizarea nunților.
În Elveția, o lecție de stil
Amplasată în clădirea Institutului de Drept – o construcție de la începutul secolului al XX-lea -, biblioteca Universității din Zurich, inaugurată în 2004, este opera arhitectului Santiago Calatrava Valls.
În acest spațiu oval, a cărui formă poate aminti de cea a unei lentile, șase galerii circulare se înalță maiestuos sub o cupolă mare de sticlă. Lumina inundă spațiile și pune în valoare materialele alese de arhitect: piatră naturală pentru pardoseala de la parter și lemn deschis la culoare pentru balustrade.
Foto principală: Trinity College Library
