Centre Pompidou a pus în scenă opera artei totale a lui Brâncuşi/ galerie foto

Constantin Brâncuși nu a mai făcut niciodată până acum obiectul unei expoziții de o asemenea amploare.  La Centre Pompidou din Paris au fost reunite peste 120 de sculpturi, precum și fotografii, desene, filme, arhive, instrumente și mobilier – culminând cu atelierul artistului, bijuteria coroanei colecției Muzeului Național de Artă Modernă din 1957: expoziţia „Brâncuși” este o retrospectivă excepțională. Și un omagiu adus inventatorului sculpturii moderne.

Expoziţia a fost curatoriată de Ariane Coulondre.  Pregătită timp de doi ani, expoziția este organizată în parteneriat instituțional cu Institutul Cultural Român și Ambasada României în Franța.

Viziunea curatorială propune și o experiență imersivă în atelierul lui Brâncuși, realizată cu ajutorul scenografului Pascal Rodriguez, completată de un spațiu destinat informării.

Pentru această expoziție au fost împrumutate lucrări ale lui Brâncuși din colecțiile unor instituții ca Tate Modern, MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și Muzeul de Artă Craiova.

Dacă opera de artă „Cumințenia Pământului”, clasificată „Tezaur”, nu a ajuns la ampla expoziție Brâncuși în programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, ea este prezentă la Pompidou Paris, într-o primă ieșire din țară după 2019, când a fost expusă la Bruxelles. Sculptura realizată în 1907 a părăsit deja țara cu o autorizație de export temporar.

Pinguini, pești, cocoși, păsări, foci, lebede, broaște țestoase… Atelierul lui Constantin Brâncuși arată ca un acvariu sau o volieră.

Adoptând diferite materiale – marmură, ipsos, lemn sau bronz – artistul a folosit mereu aceleași motive într-o dorință de puritate, căutând să izoleze în figura peștelui sau a păsării curba dinamică a mișcării sale. „Eu nu fac păsări, eu fac zboruri”, spunea sculptorul.

„Coloana Infinitului”, spune curatoarea, a fost creată pornind de la un soclu a cărui formă este repetată pe verticală, acesta putând fi considerat un moment decisiv în istoria sculpturii. Totodată, este amintit celebrul moment din 1926, când lucrarea brâncușiană din metal „Pasăre în văzduh“, aparținând fotografului Edward Steichen, a fost subiectul unei dispute la vama Statelor Unite ale Americii, ceea ce a condus, într-un fel, la redefinirea noțiunii de artă.

Alături de lucrările expuse, curatoarea a ales să dezvăluie și unele detalii despre afinitățile muzicale ale sculptorului român, dansul și muzica fiind parte importantă a vieții sale. Un meloman desăvârșit, Brâncuși a fost impresionat de muzica unor compozitori precum Erik Satie, Darius Milhaud și Marcel Mihalovici.

Ca un element inedit al expoziției, lucrarea „Leda” este prezentată în mișcare, pe un piedestal rotativ, în perpetuă metamorfoză, așa cum însuși Brâncuși o prezenta în atelierul lui. „Nu trebuie să îmi respectați sculpturile, ci trebuie să le iubiți și să vă jucați cu ele”, spunea artistul.

Foto credit: Expoziţia Brâncuşi – Centre Pompidou, Institutul Cultural Român