Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Comunitatea Atelierele Malmaison riscă să piardă spațiul și cere recunoașterea activității de către Stat
malmaison, curatorial

Comunitatea Atelierele Malmaison riscă să piardă spațiul și cere recunoașterea activității de către Stat

Comunitatea Atelierele Malmaison cere recunoașterea activității sale de către Stat, având în vedere că există pericolul să piardă spațiul din Calea Plevnei 137C în care își desfășoară de trei ani activitatea.

Pe 15 ianuarie, membrii comunității au transmis o scrisoase deschisă Ralucăi Turcan, ministrul Culturii, lui Ștefan Oprea, ministrul Economiei, lui Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, și lui Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6.

Semnatarii acestei scrisori cer recunoașterea activității Atelierelor Malmaison de către Ministerul Culturii și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin măsuri de asigurare a continuității activității pe termen lung, de preferat în spațiul din Calea Plevnei 137C, corp B, administrat de Iprochim SA.

Ministerul Economiei, acționar majoritar al firmei care administrează imobilul

Comunitatea Atelierelor s-a constituit în 2020 în jurul nevoii de spațiu de lucru dedicat pentru artiste și artiști și este în acest moment cea mai mare grupare de acest gen din București și din țară. Clădirea veche de 180 de ani găzduiește atât ateliere ale mai multor artiști, cât și galerii importante din Capitală, precum H’art, VAGon, Sandwich și /SAC.

„La expirarea contractului de închiriere, ne aflăm în proces de renegociere cu proprietarul spațiului, al cărui acționar majoritar este Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Ne dorim să ne desfășurăm în continuare activitatea în spațiul în care comunitatea noastră de 46 de artiste și artiști și 11 spații de proiecte și galerii a investit resurse considerabile de timp și financiare, însă condițiile renegocierii conturează un climat în care eforturile noastre sunt angajate într-o competiție comercială pentru a păstra spațiul, în loc să fie direcționate către misiunea activității noastre culturale – aceea de a produce un context favorabil pentru creație, de a agrega comunități în jurul artei, de educare a publicului larg”, este precizat în scrisoare.

Arta, un sector fragil

Semnatarii trag și ei un semnal de alarmă cu privire la lipsa unui statut al artistului și a protecției printr-un cadrul legislativ.

„Sectorul cultural independent este amenințat constant de un cadru de operare precar și inerent inechitabil, prin lipsa unui statut al artiștilor și protecția aferentă unui cadru legislativ definit. În acest context, dialogurile și negocierile în vederea obținerii unor spații de lucru / ateliere ajung să fie purtate cu operatori economici cu interes strict comercial, pornind astfel din start dinspre alte rațiuni decât relevanța culturală. Se perpetuează astfel un circuit comercial la care artiștii contribuie, dar din care sunt excluși. Pentru a schimba acest scenariu, este necesară longevitatea unui spațiu de desfășurare, asigurată instituțional, în afara unei logici exclusiv comerciale”.

Comunitatea a avut, în cei trei ani de existență, o activitate susținută, deschidere permanentă către public și a venit cu propuneri educaționale.

Spațiu solicitat de la MC și Primărie

Atelierele Malmaison aduc laolaltă practici artistice diverse și a devenit un reper în spațiul profesionist al lumii artei și, în același timp, configurează platforme care fac posibilă o comunicare între straturi de comunități diverse, mai spun ei.

„Susținerea înseamnă o soluție stabilă, pe termen lung – fie de a rămâne în spațiul actual în condiții sigure, fie de identificare a unei clădiri adecvate de către Ministerul Culturii sau Primărie (dintre cele existente în portofoliul primăriilor de sector sau aflate în subordinea Ministerului Culturii) și darea în folosință a acesteia sau închirierea la un preț modic plafonat pe durata contractului. Activitatea noastră din ultimii trei ani este o garanție cât se poate de concretă a capacității colectivului de auto-organizare și de activare amplă”.

Semnatarii solicită soluții concrete de asigurare a continuității în spațiul actual sau găsirea unor variante de relocare în condiții de stabilitate.

Despre Atelierele Malmaison

Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 180 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist.

Atelierele Malmaison au readus clădirea în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga sa istorie.

Comunitatea Atelierele Malmaison s-a constituit în 2020 în jurul nevoii de spațiu de lucru dedicat pentru artiști și este în acest moment cea mai mare grupare de acest gen din București și din țară.

Atelierele Malmaison au luat formă prin auto-organizarea unui grup multidisciplinar de artiste și artiști activi în diferite medii pe scena de artă contemporană din București, cărora li s-au alăturat spații de proiecte, spații artist-run și galerii de artă.

Atelierele sunt un reper pentru specialiști (operatori culturali locali și internaționali) și sunt deschise recurent publicului – expoziții de artă contemporană, artist-talks, conferințe, prezentări, evenimente bianuale de ateliere deschise / Open Studios, tururi ghidate (circa 300 de evenimente în trei ani), programe de educație non-formală prin artă pentru elevi de gimnaziu și liceu (aproximativ 50 de ateliere organizate în doi ani).
Activitatea Atelierelor a devenit semnificativă pentru viața culturală a orașului, găzduind sute de evenimente pe parcursul acestor ani.

Inițiativele similare din România şi Europa au arătat de fiecare dată beneficiile aduse de un astfel de proiect, atât în plan local, cât şi naţional şi internaţional. Un astfel de loc devine o platformă culturală semnificativă în harta oraşului, atât pentru comunitatea zonei din care face parte, cât şi pentru comunităţi mai largi (profesioniste și amatoare de artă). Exemple notabile sunt: Fabrica de Pensule Cluj, Spinnerei Leipzig, 798 Art Zone Beijing, Hangar Barcelona, Technopolis Atena. Cel mai recent exemplu, chiar în București, este comunitatea Atelierele Scânteia.