Curatoarea expoziției Prix Marcel Duchamp de la Art Safari: „Prezentul ne permite să punem cap la cap legăturile rupte ale trecutului”
Daria de Beauvais, curatoarea expoziției laureaților și nominalizaților la Prix Marcel Duchamp din cadrul celei de-a 11-a ediții Art Safari, explică structura și simbolistica acestei prezentări, care va ocupa un întreg etaj al Palatului Dacia-România din București în perioada 10 februarie – 14 mai.
„The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize” reprezintă o selecție de opt artiști și 2 duo-uri ale scenei artistice franceze, din generații și medii culturale diferite, selectați de organizatorii Prix Marcel Duchamp în ultimii 15 ani.
Artiștii incluși în expoziția „The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize” sunt: Farah Atassi, Michel Blazy, Katinka Bock, Mircea Cantor, Clément Cogitore, Daniel Dewar & Grégory Gicquel, Joana Hadjithomas & Khalil Joreige, Enrique Ramírez, Thu-Van Tran, Tatiana Trouvé. Artistul Mircea Cantor este singurul român recompensat cu Prix Marcel Duchamp (2011).
Prix Marcel Duchamp este unul dintre cele mai prestigioase premii din lume dedicate artiștilor contemporani, organizat de Asociația pentru Difuzarea Internațională a Artei Franceze (ADIAF) în colaborare cu Centre Pompidou.
În fiecare an, este ales un câștigător din patru artiști nominalizați (artiști de origine franceză sau care locuiesc în Franța), din diverse arii ale artelor vizuale: instalație, video, pictură, fotografie, sculptură etc. ADIAF a organizat deja 50 de expoziții dedicate celor 90 de artiști distinși prin acest premiu (laureați și nominalizați), inclusiv 20 de evenimente pe plan internațional.
Metoda Loci sau Palatul memoriei
Despre expoziție, Daria de Beauvais – care este curator șef la Palais de Tokyo – precizează: „ «Metoda Loci», cunoscută și sub denumirea de „palatul memoriei”, este o artă a memoriei practicată încă din Antichitate. Se bazează pe amintirile unor locuri deja bine cunoscute, cărora le asociem prin diverse mijloace noile elemente pe care ne le dorim să le memorăm. Apare ca un fir comun care ne poate însoți de-a lungul vieții, arătând că viitorul este puternic înrădăcinat în trecut. «The Memory Palace» dezvăluie modul în o selecție de artiști contemporani se interesează de trecut pentru a-l reinterpreta, privind spre un viitor plin de speranță”.
Unii dintre acești artiști aleg să „reviziteze” istoria culturală occidentală, mai spune curatoarea care oferă și exemple.
Farah Atassi, prin pânzele sale vii, arată viziuni subiective asupra istoriei picturii de secol XX-lea, iar Clément Cogitore, prin reinterpretarea baletului „Les Indes Galantes” de Rameau cu dansatori krump, aduce în contemporan acest spectacol de secol al XVIII-lea, îl plasează într-un nou spațiu urban și politic.
Alți artiști abordează de o manieră foarte proaspătă arta meșteșugului. „Mircea Cantor creează o rozetă monumentală din conserve uzate, folosind tehnica upcycling și combinând în același timp cultura medievală cu cea consumeristă contemporană. Daniel Dewar și Grégory Gicquel, la rândul lor, chestionează sculptura tradițională în lemn, combinând diferite tehnici și forme de viață în piesele lor de mobilier suprarealist”.
„Este vorba și despre crearea de punți între trecut și viitor. Un exemplu în acest sens este Katinka Bock care a filmat scufundarea unei bărci pline de pietre, creând un peisaj nedeterminat în spațiu și timp. Sau instalația neon semnată de Enrique Ramírez, care declară că „Viitorul nu încetează niciodată să se repete, neputând fi separat de trecut. Memoria funcționează ca fir roșu al expoziției. O amintire fantomatică evocată de lucrările Tatianei Trouvé, o amintire istorică evocată de lucrările semnate de Joana Hadjithomas și Khalil Joreige, care au la bază roci extrase din siturile culturale pariziene, sau o amintire de ordin politic redată de norii semnați de Thu-Van Tran, lucrări delicate care evocă consecințele tragice ale războiului. În cele din urmă, Michel Blazy (foto) dă mână liberă timpului, creând lucrări de artă din plante care cresc liber”.
Curatoarea conchide: „Artiștii din «Palatul memoriei» arată că prezentul ne permite să punem cap la cap legăturile rupte ale trecutului, să îl citim într-o cheie nouă pentru a-i exciza traumele sau, dimpotrivă, să-l revedem pentru inspirație, punându-l într-un nou context, cu noile cunoștințe și know-how-ul pe care le avem acum la dispoziție. Acești artiști pun la îndoială moștenirea trecutului, deschizând câmpul posibilităților și invocă povești dincolo de memoria umană, aflate într-o perpetuă reînnoire”.
Scurtă biografie Daria de Beauvais
Daria de Beauvais, care este asistată în Art Safari #11 de Lisa Colin, este curator-șef la Palais de Tokyo (Paris), cel mai mare centru de artă din Europa. Anterior, a ocupat funcții atât la nivel de instituții (Biennale d’Arte și Colecția Peggy Guggenheim din Veneția; Muzeul de Artă Modernă și Curatori Independenti Internaționali din New York), cât și la nivelul galeriilor comerciale (Zlotowski, Paris; Alessandra Bonomo, Roma; Lili Marleen, New York).
Ea este și curator independent, predă la Universitatea Panthéon-Sorbonne, scrie pentru diverse publicații și participă în mod regulat la comisii și jurii.
