DOCUMENTAR – Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României deschide seria de documentare dedicată de Curatorial instituțiilor naționale de profil.

MNAR deține un valoros patrimoniu de artă românească şi străină, lucrări achiziționate și primite de la donatori. Sediul central este organizat în două galerii permanente – Galeria Naţională (Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă) şi Galeria de Artă Europeană.

În mod obișnuit, lor li se adaugă expoziții temporare. În prezent, la parterul Galeriei Naționale este deschisă și poate fi vizitată „Nostalgie. Amintire. Regăsire – Peisajul european și ruina în secolele XVI – XIX”. Expoziția va fi închisă pe 31 ianuarie 2023.

Incursiunea în muzeu, pentru care vizitatorul ar trebui să își aloce mai mult de trei ore, începe cu Galeria de Artă Veche Românească. Aici se află expuse obiecte din secolul al XIV-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea, din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, un vechi fond de tradiție bizantină, elemente de influenţă occidentală și orientală.

Un etaj mai sus, se află o selecție importantă de portrete, inclusiv „România revoluționară” (1850), de C.D. Rosenthal.

Galeria de Artă Românească Modernă deține cele mai de preț bijuterii ale picturii și sculpturii românești – zeci de lucrări Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Dimitrie Paciurea, Hans Mattis-Teutsch, Irina Codreanu, Milița Petrașcu și Oscar Han.

De asemenea, aici se află o sală dedicată lui Constantin Brâncuși, cel mai important sculptor modernist român, iar traseul prin Galeria Națională se încheie cu lucrări avangardiste, de după jumătatea secolului XX.

Galeria de Artă Europeană e reprezentată de un patrimoniu alcătuit din lucrări semnate de unii ca Domenico Veneziano, Tintoretto, Bronzino, Lucas Cranach cel Bătrân, Rubens, Brueghel cel Tânăr, Rembrandt, El Greco, Monet, Signac și Rodin.

La baza acestei expoziții permanente stau lucrări din fosta Colecție Regală care a aparținut regelui Carol I, monarhul lăsându-le moștenire Coroanei României. Au venit în completare lucrări din colecțiile Ioan şi dr. Nicolae Kalinderu, Toma Stelian, Anastasie Simu, Al. Saint-Georges și din vechea Pinacotecă a Municipiului Bucureşti. După 1950, lor li s-au alăturat donații și achiziţii. Galeria este împărțită în sala de artă italiană, sala de artă olandeză și săli de artă franceză.

Istoricul muzeului

Muzeul Național de Artă al României ocupă Palatul Regal din București, În 1948, prin hotărârea Consiliului de Miniştri, palatul din Calea Victoriei (cu excepţia sălilor de recepţie) a trecut în administrarea şi folosinţa Ministerului Artelor şi Informaţiilor, în perspectiva deschiderii unui muzeu naţional de artă (viitorul Muzeu de Artă al R.P.R.).

Sălile de recepţie din corpul central au fost atribuite Consiliului de Miniştri (devenit apoi Consiliul de Stat).

Prima galerie a muzeului, cea de de artă naţională, a fost inaugurată în 1950. Au urmat galeria de artă universală şi cea de artă veche românească.

Muzeul a funcţionat neîntrerupt până în 1989. În timpul Revoluției din decembrie 1989, clădirea a fost avariată în proporție de 80%, potrivit instituției, mai mult de o mie de lucrări fiind degradate sau distruse.

În 1990, printr-o hotărâre de Guvern, întreaga clădire a fostului palat regal a fost atribuită Muzeului Naţional de Artă al României, care a fost supus în următorul deceniu unor lucrări de renovare și reamenajare. În acest interval, pentru a-şi valorifica patrimoniul, au fost organizate doar expoziţii temporare, la sediu, dar și în străinătate.

Începând cu luna mai a anului 2000, au fost deschise succesiv Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă (martie 2001) şi Galeria de Artă Veche Românească (aprilie 2002).

Muzee satelit MNAR

Muzeele satelit ale MNAR sunt Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady, găzduite în clădiri de patrimoniu.

Muzeul Colecțiilor de Artă se află în fostul Palat Romanit și are la bază donații făcute de-a lungul anilor de importanți colecționari.

Muzeul K.H. Zambaccian, aflat în zona Victoriei, găzduiește colecția lui Krikor H. Zambaccian (1889 – 1962), una dintre cele mai bogate şi valoroase colecții de artă din România. Ea cuprinde capodopere ale picturii și sculpturii românești moderne, dar și pânze semnate Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse.

Casa Melik, cea mai veche din București, adăpostește Muzeul Theodor Pallady, unde e expusă colecţia de artă a soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, prieteni și admiratori ai pictorului. Pe lâmgă de picturi și lucrări de grafică semnate de Pallady, colecția cuprinde pictură europeană, sculptură antică greco-romană, egipteană și indiană, piese de mobilier și ceramică orientală.

MNAR poate fi vizitat de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00. În prima miercuri din fiecare lună, accesul este gratuit.