Expoziția unei controversate colecții de artă de la Kunsthaus Zurich, atacată de hackeri
Hackeri au spart codurile QR la o expoziție controversată de la Kunsthaus din Zurich și le-au prezentat vizitatorilor o altfel de biografie a colecționarului Emil Georg Bührle, pe care îl descriu ca fiind „un simpatizant nazist, cel puțin un profitor de război și probabil un criminal de război”.
Un scandal legat de colecția Bührle a umbrit deschiderea noii și impunătoarei extinderi a Kunsthaus în 2021. Clădirea, proiectată de arhitectul britanic David Chipperfield, expune 170 de lucrări impresioniste împrumutate de la Fundația Bührle. Bührle, un industriaș elvețian care a murit în 1956, și-a făcut averea vânzând arme Germaniei naziste și a cumpărat opere de artă confiscate de regimul nazist.
Pe site-ul său de internet, colectivul de artă KKKK descrie colecția Bührle ca fiind „versiunea elvețiană a unui memorial al Holocaustului” și spune că este produsul „persecuției, exproprierii și crimei”. Colectivul a cerut restituirea imediată a tuturor operelor din colecție care au fost furate direct sau indirect de la evrei și vânzarea tuturor operelor rămase în beneficiul supraviețuitorilor Holocaustului, al urmașilor acestora și al descendenților muncitorilor înrobiți de naziști.
Comisie pentru investigarea provenienței lucrărilor
Legăturile dintre Bührle și Kunsthaus datează din 1940, când Bührle a devenit membru al consiliului de administrație; el a finanțat, de asemenea, o extindere anterioară, finalizată în 1958. Este de necontestat faptul că firma lui Bührle a vândut tunuri antiaeriene Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a profitat de pe urma muncii sclavilor.
Unii critici au susținut că Kunsthaus nu ar fi trebuit să accepte niciodată împrumutul colecției sale, având în vedere originea averii sale. De asemenea, aceștia au criticat cercetarea de proveniență efectuată de Fundația Bührle, afirmând că aceasta a mușamalizat circumstanțele în care au fost achiziționate operele de artă.
Fundația afirmă că niciuna dintre operele din colecția expusă nu a fost pierdută din cauza persecuțiilor naziste și, prin urmare, nu este eligibilă pentru a fi restituită moștenitorilor de drept. Însă cel puțin o lucrare din colecție este contestată: fundația a respins o cerere pentru tabloul lui Claude Monet, „Poppy Field Near Vétheuil” (1879).
Un nou director, Ann Demeester, a preluat funcția în ianuarie, angajându-se să facă față moștenirii tulburi a lui Bührle. Orașul și cantonul Zurich au înființat, de asemenea, o comisie independentă pentru a investiga și evalua cercetările de proveniență ale Fundației Bührle. Actuala expoziție Bührle, foarte criticată, va fi înlocuită de o nouă expoziție în noiembrie.
Acțiunea hackerilor „ne arată că temele care vor fi abordate în noua expoziție continuă să fie de actualitate”, a declarat Demeester ca răspuns la o solicitare de informații trimisă prin e-mail. „Așteptăm cu nerăbdare să ne implicăm în discuții. Lucrăm cu o echipă cu mai multe voci și cu un consiliu de experți externi la această expoziție. Am luat legătura cu KKKK pentru a începe o conversație în prealabil”.
