Expoziție-manifest, la MNAR – „BrutAIsm”, despre iluzia creativității artificiale
De la brutalismul din arhitectură, care a eliminat decorațiunile și a lăsat locul volumelor și materialității, cea mai nouă expoziție deschisă la Muzeul Național de Artă a României expune limitările inteligenței artificiale generative în artă.
„BrutAIsm” nu se înscrie în programul managerial al muzeului, care este „contra-AI”, bazat pe apropierea de artă și de relația directă cu capodoperele. Este însă o „expoziție manifest”, după cum o descrie directorul Erwin Kessler.
Prezentarea proiectului semnat de Andrei Ivănescu și Sebastian Comănescu, împreună cu o echipă extinsă, a dus la regândirea lucrurilor. „Această expoziție se folosește de inteligența artificială pentru a se constitui într-un manifest contra excesului utilizării inteligenței artificiale în creativitate”, spune Kessler. Arată caracterul limitator al modelelor de inteligență artificială în ceea ce privește creația.

BrutAIsm, curatorial
De la impresioniști la „Domnișoarele din Avignon” a lui Picasso și la fântâna lui Duchamp, lucrările de artă aveau semnale din trecut, însă au pus societatea în fața a ceva nemaivăzut. „Asta este foarte important pentru creativitate, anume a călca în abis. Inteligența artificială îți interzice să calci în abis, pentru că tot timpul ai sub picioare «podeaua» a celor făcute de înaintași. Mai grav, a celor făcute de înaintași consacrați, adică cei care te castrează cel mai tare. Și atunci, întrucât acest model piramidal care pare să meargă spre creativitate este de fapt invers, te apasă și cu vârful în jos și te strivește”.
„Expoziția este despre capcane vizuale și interactive, prin care realizezi limitările. Și atunci îți dai seama de ce e bine să vii la muzeu de adevăratelea, să vezi lucrări și să trăiești cu adevărat și să-ți interzici pentru o clipă creativitatea pe clape”, adaugă Kessler.

BrutAIsm, curatorial
Arta, proces inerent uman
Gândit din februarie, proiectul realizat cu resurse locale a fost demarat în luna august, iar pentru acesta echipa s-a folosit de portrete și opere din colecția muzeului, pe care le-a transformat cu diverse modele AI.

BrutAIsm, curatorial
Portrete din colecția MNAR puse laolaltă cu un model AI dau auto-portrete „himere”, care cumulează trăsături și date biografice și dispar în câteva secunde, explică Andrei Ivănescu. Un aparat real de sloturi a fost adus în expoziție. Pe el este încărcat un joc care îl poate face pe vizitator „artist de renume”, în funcție de alegerile pe care le face în crearea unei lucrări.

BrutAIsm, curatorial
În plus, limbajul de propagandă din materiale de arhivă transpus în limbaj AI transformă picturi realist socialiste.
„AI poate genera atât de multe imagini încât poate îngropa adevărul”, spune Sebastian Comănescu.
Convins că florile nu există, spre exemplu, modelul de inteligență artificială le-a înlocuit cu frunze. Un alt caz, expresiile negative au fost schimbate cu zâmbete.
„Inteligența artficială nu are cum să facă artă, pentru că arta este un proces inerent uman”, concluzionează cei doi semnatari ai proiectului.

Andrei Ivănescu și Sebastian Comănescu, curatorial
Expoziția „BrutAIsm” poate fi vizitată în Sala de grafică din Galeria de Artă Românească Modernă a MNAR de miercuri până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00, sâmbăta și duminica, de la 11:00 la 19:00, până la 16 decembrie.

