Galeria Jecza, la Paris Photo 2026: Corpul, în arta contemporană și avangardă
Galeria Jecza – cu sedii în Timișoara și București – prezintă în secțiunea principală a Paris Photo 2026 lucrări de Adina Pintilie, Mircea Cantor, Dumitrița Răzlog și o selecție de lucrări fotografice istorice semnate de Paul Neagu, Iosif Király, Constantin Flondor și Ion Grigorescu.
Premieră la un târg de artă
La ediția din acest an a Paris Photo, care are loc în perioada 12 – 15 noiembrie, la Grand Palais, galeria prezintă, pentru prima dată în contextul unui târg de artă, lucrări de Adina Pintilie, una dintre cele mai recunoscute artiste a căror practică se situează la intersecția dintre cinema, fotografie și performance.
Adina Pintilie a reprezentat România la Bienala de la Veneția din 2022 cu proiectul „You Are Another Me – A Cathedral of the Body”, curatoriat de Cosmin Costinaș și Viktor Neumann. Pavilionul a beneficiat de o recunoaștere internațională remarcabilă, fiind inclus de publicații de profil printre prezentările de referință ale ediției.
Parcursul internațional al artistei include prezentări la MoMA New York, ICA London, BOZAR Bruxelles, Württembergischer Kunstverein Stuttgart, KINDL – Centrul de Artă Contemporană din Berlin și Migros Museum für Gegenwartskunst Zürich. Filmul său de lungmetraj „Touch Me Not” a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, în 2018, consacrând-o în cinematografia contemporană.

Adina Pintilie, The Anointing of Desire, 2024
Adina Pintilie. The Sacraments
Galeria Jecza prezintă la Paris Photo două lucrări din seria fotografică „The Sacraments”, realizată inițial pentru KINDL din Berlin: „The Anointing of Desire” și „The Third Body”. Concepute pentru târg într-un nou format de prezentare în lightbox, cele două lucrări continuă cercetarea artistei asupra corpului ca spațiu al intimității, vulnerabilității, dorinței și transformării.
Realizată între 2024 și 2026, seria „The Sacraments” pornește de la ideea că, atunci când între două persoane se dezvoltă o conexiune profundă, apare o a treia entitate: corpul relației înseși. Inspirată de conceptul jungian de shadow work, Adina Pintilie explorează intimitatea ca practică spirituală întrupată și ca proces prin care două istorii personale se întâlnesc, se confruntă și se transformă reciproc.
Corpurile devin purtătoare ale memoriei, dorinței, fricii și vulnerabilității. Urmele trecutului se întâlnesc cu posibilitățile viitorului, iar relația se conturează ca un organism în continuă devenire. În această cercetare asupra „arheologiei emoționale” a unei relații de iubire, artista urmărește felul în care experiențele personale se înscriu în corp și continuă să modeleze capacitatea noastră de a ne apropia de celălalt.
Corpul în performance. Practicile contemporane
Această întâlnire între generații constituie punctul central al prezentării Jecza Gallery. Sub tema curatorială „The Body in Performance”, standul reunește lucrări de Mircea Cantor și Dumitrița Răzlog, artistă care lucrează cu fotografia și pictura, alături de o selecție de lucrări fotografice vintage din anii 1970 și 1980, semnate de Paul Neagu, Iosif Király, Constantin Flondor și Ion Grigorescu.

Mircea Cantor, Sic transit gloria mundi, 2012
Laureat al Prix Marcel Duchamp în 2011, Mircea Cantor ocupă un loc important în arta contemporană internațională printr-o practică în care gesturi aparent simple deschid reflecții asupra libertății, granițelor și raporturilor de putere. Lucrările lui se găsesc în colecțiile unor instituții precum Museum of Modern Art (MoMA) New York, Centre Pompidou Paris, Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía Madrid, Walker Art Center Minneapolis și Kunsthaus Zürich. După prezentarea lucrărilor sale de aceeași galerie la Paris Photo în 2022, artistul revine în stand cu trei lucrări alese special de el pentru ediția din acest an, dintre care două sunt prezentate public în premieră.
Lucrările istorice documentează un capitol esențial al experimentului artistic din România, în care fotografia a devenit un instrument de cercetare a corpului, a gestului și a relației dintre artist și realitate. În acest context, imaginea nu funcționează doar ca document, ci participă la construirea unei practici artistice în care corpul devine simultan subiect, instrument și mediu de expresie.
În lucrările Dumitriței Răzlog, fotografia este abordată ca material plastic, supus suprapunerilor, fragmentării și transformărilor de culoare și scară. Corpurile și scenele domestice rămân recognoscibile, dar sunt reconfigurate prin intervenții succesive asupra imaginii, care dobândește o prezență fizică și o relație directă cu memoria și intimitatea.
Corpul în performance. Neoavangarda românească
Artiștii reuniți la Paris Photo 2026 împărtășesc interesul pentru corp ca spațiu al experimentului și pentru imagine ca instrument de a chestiona felul în care ne percepem, ne reprezentăm și ne raportăm la ceilalți.

Pul Neagu, The Death of Actaeon, 1973
Prezența lui Paul Neagu, Ion Grigorescu, Constantin Flondor și Iosif Király situează această prezentare în istoria neoavangardei românești și a recunoașterii sale internaționale.

Constantin Flondor, Fire Smoke IV
Lucrările lor fotografice din anii 1970 și 1980 permit o lectură a imaginii ca loc al acțiunii și al cercetării, în care gestul, percepția și relația cu mediul devin materiale artistice. Importanța acestor practici se reflectă și în colecțiile muzeale care le păstrează: Paul Neagu este reprezentat la Tate și Victoria and Albert Museum, Londra, precum și la National Galleries of Scotland; Ion Grigorescu, la MoMA, New York, și Centre Pompidou, Paris; Constantin Flondor, la Tate și mumok, Viena; iar Iosif Király, la MoMA, New York, Stedelijk Museum, Amsterdam, și Hamburger Bahnhof, Berlin.

Iosif Kiraly, Untitled, 1987 – 1990
Reunirea lor la Paris Photo oferă publicului ocazia de a descoperi lucrări istorice în relație cu preocupările artiștilor contemporani din stand.
La această ediție a târgului participă, tot în secțiunea principală, Galeria Anca Poterașu, care prezintă lucrări ale artiștilor Matei Bejenaru, Ioana Cîrlig, Aurora Király și Iosif Király.
Imagine principală: Fotografii de Dumitrița Răzlog din seria „Deja Vu”

