Patru fotografi români în anul bicentenarului fotografiei, la Paris Photo

Artiștii Matei Bejenaru, Ioana Cîrlig, Aurora Király și Iosif Király participă la ediția de anul acesta a unuia dintre cele mai importante evenimente dedicate fotografiei, Paris Photo, care are loc în perioada 12 – 15 noiembrie și care marchează și bicentenarul fotografiei.

Serii și lucrări reprezentative ale celor patru, reprezentați de Galeria Anca Poterașu, vor fi expuse la Grand Palais, în secțiunea principală a târgului.

Aurora Király și Ioana Cîrlig au mai fost prezente la Paris Photo cu prezentări solo în secțiunea Voices, în 2024 și 2025. Anul acesta, fiecare este prezentat cu un corp de lucrări definitoriu pentru practica sa: seria „Viewfinder” a Aurorei Király, lucrarea „Echoes – Liberty, Bucharest” a lui Iosif Király, seriile „Zâne” și „The New Empire” ale Ioanei Cîrlig și seria „Models” a lui Matei Bejenaru.

În ultimii ani, lucrări ale lor au intrat în colecțiile MoMA New York, Centre national des arts plastiques (CNAP), Stedelijk Museum Amsterdam și MARe – Muzeul de Artă Recentă, București.

Matei Bejenaru a expus recent la Bienala Foto/Industria 2025 de la Bologna, curatoriată de Francesco Zanot, și la Les Rencontres d’Arles 2026, unde seria „Models” a fost inclusă în expoziția „Flower Power”, curatoriată de Beata Nowak și Michel Poivert.

În același timp, Aurora Király are o expoziție personală, „Parcours de regards”, la Fondation Fernet-Branca, Saint-Louis (10 octombrie 2026 – 7 martie 2027), curatoriată de Olga Osadtschy și Yulia Fisch, și face parte din „Labouring Bodies”, de la Museum Tinguely din Basel, curatoriată de Sandra Beate Reimann, deschisă până la 8 noiembrie.

Despre artiști

Matei Bejenaru (n. 1963) lucrează cu fotografia, filmul și performance-ul, abordând transformările postcomuniste, migrația forței de muncă și materialitatea imaginii analogice, și a fondat Bienala Periferic de la Iași (1997–2008). Lucrările lui au fost expuse la Tate Modern, Londra (The Irresistible Force, 2007; Songs for a Better Future, 2010), TBA21 – Thyssen-Bornemisza Art Contemporary, Viena (Küba: Journey Against the Current, 2006), Bienala de la Praga (2007), Bienala de la Taipei (2008), Western Front, Vancouver (Vector Association at Western Front, 2011), și Bienala Foto/Industria, Bologna (Prut, 2025), iar Moderna galerija (MG+MSUM) din Ljubljana i-a dedicat expoziția personală Songs for a Better Future (2025–2026). În 2026, seria Models, construită din fotografii ale modelelor botanice didactice Brendel (1866–anii 1920), a fost inclusă în Flower Power, în cadrul Rencontres d’Arles.

Ioana Cîrlig (n. 1987) lucrează cu fotografia, videoul și sunetul, între abordări documentare și speculative: de la documentarea de lungă durată a orașelor miniere din România în Post-Industrial Stories, la Zâne și, din 2017, la The New Empire, cercetare în desfășurare asupra plantelor rare, a biodiversității și a viitorurilor comune ale plantelor și oamenilor. The New Empire a fost prezentat ca stand solo în secțiunea Voices a Paris Photo 2025, în selecția Paysages, curatoriată de Devika Singh, și la Bienala Noorderlicht (2025). Lucrările ei au mai fost expuse la Circulation(s), Centquatre, Paris (2019), într-o expoziție personală la Fisheye Gallery, Paris (2021), la ImageSingulières, Sète (2022), la Bienala Art Encounters, Timișoara (2023), și la BredaPhoto (2024), iar în prezent sunt incluse în Imagini ale istoriei, istorii ale imaginii, la MARe – Muzeul de Artă Recentă, București.

Aurora Király (n. 1970) lucrează între fotografie, textil, desen și instalație, cercetând felul în care memoria înregistrează și retrăiește experiența, printr-o lectură feministă a construcției identitare și a poziției artistelor. Lucrările ei au fost expuse la Museum Tinguely, Basel (Labouring Bodies, 2026, cu lucrarea Timeline of Transformation, comandată de muzeu), Lentos Kunstmuseum, Linz (Touch Nature, 2025), Künstlerhaus Factory, Viena (DE/CODING TEXTILE, 2024), Espace Niemeyer, Paris (Ex-East, 2019), BOZAR, Bruxelles, și Bunkier Sztuki, Cracovia (Orient – Trauma & Revival, 2018), la Bienala Art Encounters (2017) și la MNAC, București (Good Girls – Memory, Desire, Power, 2013), precum și într-un stand solo în secțiunea Voices a Paris Photo 2024, în selecția curatoriată de Sonia Voss. Parcours de regards, prima ei expoziție personală instituțională în Franța, este deschisă la Fondation Fernet-Branca, Saint-Louis, până la 7 martie 2027. Lucrările ei se află în colecțiile MoMA New York și Centre national des arts plastiques (Cnap), Paris, precum și în colecția de artă contemporană a Parlamentului European.

Iosif Király (n. 1957), una dintre figurile de referință ale fotografiei românești, cercetează percepția, timpul și memoria, de la rețeaua mail-art a anilor ’80 și grupul subREAL după 1989 până la reconstrucțiile și asamblajele fotografice dezvoltate de atunci. A expus la Bienala de la Veneția (1993, 1997, 1999), Bienala de la São Paulo (1994), Manifesta 1 (1996) și Bienala de la Berlin (1998), precum și la Moderna Museet, Stockholm (After the Wall, 1999), Galerie nationale du Jeu de Paume, Paris (L’Autre Moitié de l’Europe, 2000), și Museo Reina Sofía, Madrid (Transitland, 2010). Lucrările lui se află în colecțiile MoMA New York (trei colaje din 1986–1990, intrate în 2025), Stedelijk Museum Amsterdam și Hamburger Bahnhof Berlin, precum și în colecția Băncii Centrale Europene, iar în 2021 și 2022 a fost prezentat în secțiunea principală a Paris Photo.

Bicentenarul fotografiei

În 2026 și 2027, fotografia împlinește 200 de ani. De la primele imagini fixate definitiv la începutul secolului al XIX-lea, în apropierea orașului Chalon-sur-Saône, până la practicile contemporane, fotografia modelează modul în care vedem lumea, înregistrăm evenimentele și împărtășim povești, emoții și idei.

Ministerul francez al Culturii a lansat o celebrare amplă și incluzivă a creației și patrimoniului fotografic francez, din septembrie 2026 până în septembrie 2027, în întreaga țară și la nivel internațional.

Această aniversare globală marchează experimentul revoluționar al inginerului francez Nicéphore Niépce, care în anul 1826 a reușit să fixeze faimoasa lucrare „Point de vue du Gras” folosind o cameră obscură și o placă de sticlă acoperită cu bitum de Iudeea.

Foto: Lucrare de Aurora Király din seria „Viewfinder”