Grecia ar oferi obiecte prețioase Marii Britanii în schimbul sculpturilor din Partenon
„Grecia ar oferi obiecte prețioase Marii Britanii în schimbul sculpturilor din Partenon”, a spus ministrul elen al Culturii, Lina Mendoni, care promite să „umple golul” de la British Museum în cazul în care sculpturile antice din marmură vor fi returnate Atenei.
La finalul unui an important pentru campania de recuperare a artefactelor din secolul V î.e.n., Lina Mendoni a declarat pentru The Guardian că galeriile grecești din muzeul londonez nu vor rămâne vreodată goale.
„Poziția noastră este clară. În cazul în care sculpturile vor fi reunite la Atena, Grecia este pregătită să organizeze expoziții rotative cu antichități importante care să umple golul”.
Întrebată dacă Londra a solicitat anumite lucrări, Mendoni – arheolog de formație – a răspuns că discuțiile în desfășurare nu s-au extins la „artefacte specifice”. Însă este pentru prima dată când ea a lăsat să se întrevadă cât de departe este dispusă să meargă Atena în a compensa British Museum pentru renunțarea la sculpturi – considerate punctul culminant al artei din epoca clasică – spunând că orice antichitate trimisă în Marea Britanie ar fi de asemenea o atracție pentru public. Ea a avertizat însă că „orice acord și toate detaliile trebuie să fie în conformitate cu legea greacă privind patrimoniul cultural”.
De când a fost lansată ideea unui schimb cultural, la scurt timp după ce partidul de centru-dreapta Noua Democrație al premierului Kyriakos Mitsotakis a câștigat puterea în 2019, s-a speculat că, în schimbul sculpturilor, ar putea fi trimise în Marea Britanie comori, inclusiv Masca lui Agamemnon – masca funerară din aur descrisă de unii istorici drept „Mona Lisa preistoriei”.
Într-o schimbare marcantă în cea mai veche dispută culturală din Europa, ambele părți au început să vorbească despre un parteneriat care ar putea oferi o soluție „câștigătoare pentru ambele părți” pentru a rezolva disputa. George Osborne, președintele British Museum, a părut mai hotărât să abordeze direct problema decât oricare dintre predecesorii lui.
British Museum deține sculpturile de când acestea au fost scoase de pe Acropole la începutul secolului al XIX-lea de nobilul britanic Lord Elgin. Ele au fost cumpărate de guvernul britanic în 1816 și plasate în muzeu. Figurile din marmură fac parte dintr-o friză care decora templul vechi de 2.500 de ani, realizată de sculptorul Phidias. Instituția londoneză a refuzat în repetate rânduri cererile Greciei de repatriere. Însă campania grecilor a luat amploare în ultimii ani, pe fondul apelurilor internaționale pentru ca instituțiile culturale să își decolonizeze colecțiile.
Partenonul își cere integralitatea
Colecția British Museum cuprinde aproape jumătate din friza de 160 de metri lungime a Partenonului, care descrie procesiunea către templu a festivalului Panathenaic în onoarea zeiței războinice Atena, precum și 15 panouri sculptate și 17 figuri pedestre care făceau parte din decorul său unic.
Mendoni, care a declarat în repetate rânduri că Grecia nu poate discuta despre împrumutarea comorilor care au fost jefuite în primul rând, a adăugat: „Partenonul, un monument din patrimoniul mondial, cu importanța sa universală, își cere integralitatea în locul (unde au fost cioplite sculpturile) și pentru motivele care l-au creat”.
Ea a negat că ideea de a înființa o filială a British Museum la muzeul Acropole, construită special pentru a expune statuile, ar fi din nou în discuție. „Nu a existat vreo astfel de discuție”, a spus ea.
„Chiar și oamenii care ani buni s-au opus întoarcerii sculpturilor în Grecia susțin acum cererea noastră. Dacă nu aș fi fost optimistă, nu aș fi lucrat cu fervoare și credință pentru cauza națională de a reuni sculpturile în Muzeul Acropole de aici, din Atena”, a conchis Lina Mendoni.
