Indicatorii care au definit piața românească de artă în 2022
Piața românească de artă a urmat un trend ascendent și în 2022, fiind modelată de noi trenduri, de interesul sporit pentru arta contemporană, de apariția unor generații de colecționari orientați către investiții și randament, de accesibilitatea canalelor online de participare la tranzacții cu artă, dar și de frecvența proiectelor culturale expoziționale meritorii.
Evoluția pieței românești de artă a fost definită de mai multe licitații de artă, mai multe tematici (noi) de licitație, mai mulți cumpărători (tineri), transmite Artmark.
Casa de licitații a organizat 50 de vânzări, care au avut un total al adjudecărilor de cca. 10,8 milioane euro și o rată medie de adjudecare de 72%. Artmark a organizat cu 16% mai multe licitații decât în 2021 și cu 21% mai multe licitații decât în 2020.
Numărul participanților online, în creștere
Numărul participanților online unici a sporit în 2022 față de 2021, cu 14%, respectiv a crescut cu aproximativ 25% rata deschiderii de noi conturi online în vederea participării la licitații de artă plastică.
O mare diversitate de artă și obiecte de colecție, multe dintre ele cu vocație de circulație internațională, a atras participanți din multe alte jurisdicții și culturi din afara României (fără a lua în calcul participanții fizic ori telefonici, ci doar pe cei online): Africa de Sud, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Marea Britanie, Bulgaria, Canada, Cehia, China, Cipru, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Israel, Italia, Mexic, Monaco, Olanda, Polonia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria.
Vânzări de top în 2022
Anul trecut auu avut loc vânzări semnificative și au fost stabilite noi recorduri de artiști.
Pictură românească de patrimoniu: Nicolae Grigorescu – „Ciobănaș/Pe Bucegi” – 196.000 euro;
Artă contemporană: Ștefan Câlția – „Lumea ca teatru” (foto) – 75.000 euro;
Rarități tehnice: O mașină de criptat Enigma folosită de Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, model K – 95.000 euro;
Mașini de colecție: Ford Mustang GT Fastback din 1967 – 70.000 euro;
Băuturi de colecție: O sticlă de whisky Springbank 50 din 1919, îmbuteliat în 1969 – 12.000 euro;
Carte rară și bibliofilie: Hrisov de împroprietărire emis de voievodul Alexandru cel Bun în 1412 – 31.000 euro;
Orologerie: Un ceas Rolex Daytona bărbătesc, din aur, decorat cu diamante, din 2016 – 45.000 euro;
Piese istorice: Un ceas cu lanț, din aur decorat cu diamante și emailuri, realizat de Paul Telge pentru Regina Elisabeta a României, în 1886 – 33.000 euro;
Numismatică: O monedă din aur de 100 de lei din 1922 – 12.000 euro;
Artă sacră: O icoană românească pe lemn reprezentând „Răstignirea Domnului”, din epoca lui Neagoe Basarab (începutul sec. XVI) – 12. 000 euro.
Cerere în creștere pentru arta contemporană românească
Cei mai căutați artiști contemporani în cursul lui 2022 au fost, în ordinea valorii totale de tranzacționare prin Artmark: Ștefan Câlția (311.000 euro), Ion Țuculescu (295.000 euro), Corneliu Baba (200.000 euro), Sabin Bălașa (196.000 euro), Felix Aftene (163.000 euro), George Mazilu (161.000 euro), Constantin Piliuță (158.000 euro), Alexandru Ciucurencu (142.000 euro), Adrian Ghenie (114.000 euro), Marcel Guguianu (103.000 euro).
A fost remarcată reducerea vârstei medii a adjudecatarilor – de la 48 de ani (2021) la 46 de ani (2022) -, precum și consolidarea treptată a segmentului de participanți cu vârste cuprinse între 20 și 35 ani (care a reprezentat 14,27% din totalul adjudecatarilor unici din 2022).
Trenduri viitoare
Reprezentanții casei de licitații au adăugat: „Ne așteptăm la fortificarea numelor mari, muzeale, între cotația cărora și cea a următorului eșalon treptat să crească ecartul, la creșterea și diversificarea interesului pentru arta contemporană românească, la consolidarea și profesionalizarea piețelor de nișă, precum cea de artă religioasă importantă, de numismatică, de mașini de colecție, de artă tradițională românească, dar și la o evoluție și restructurare graduală a pieței românești de artă către online, către mai multă transparență în tranzacții și garanții, către servicii integrate”.
