Arta contemporană, preferată de colecționarii români. Casele de licitații, principalul canal de achiziție de artă în România
Arta contemporană este preferată de colecționarii din România, unde casele de licitații reprezintă principalul canal de achiziție de artă, potrivit celui de-al doilea raport anual de artă realizat de Deloitte în colaborare cu RAD Association și Artmark, lansat în 24 aprilie.
Piața de artă din România se consolidează și intră într-o etapă de maturizare, confirmă Romanian Art Report.
La studiu au participat 340 de respondenți, astfel că oferă o imagine cuprinzătoare și nuanțată asupra comportamentului colecționarilor și a mecanismelor care modelează această piață emergentă.
Piața de artă din România, în dezvoltare
Percepția generală asupra pieței este una optimistă: mai mult de 80% dintre respondenți consideră că piața de artă din România se află în dezvoltare sau în curs de maturizare, confirmând direcția pozitivă a acestui sector.
Un set de concluzii esențiale ale raportului confirmă atât soliditatea pieței, cât și oportunitatea de creștere pentru colecționari: piața este susținută în principal de cumpărători ocazionali (44%) și de persoane interesate de artă (27%), care împreună reprezintă peste 70% din totalul respondenților – ceea ce evidențiază un potențial semnificativ de creștere și de transformare a interesului latent în colecționare activă.
În același timp, casele de licitații sunt canalul de achiziție cel mai de încredere (31%).
Rezultatele confirmă o tendință esențială: România nu mai este o piață incipientă, ci una aflată în proces de maturizare, în care motivațiile estetice și emoționale coexistă din ce în ce mai natural cu o conștientizare tot mai clară a potențialului financiar al artei. Astfel, arta este tot mai frecvent percepută ca un activ cu dublă valoare – culturală și financiară –, capabil să funcționeze ca un refugiu stabil în perioade de incertitudine economică.
Pictura contemporană, principala preferință
Preferințele indică o orientare puternică spre pictura contemporană (76%), dar și o continuitate a interesului pentru arta clasică (54%), semn al unei piețe echilibrate între tradiție și modernitate.
Colecționarii rămân ancorați local – mai mult de 69% dintre colecții conțin doar până la 10% lucrări internaționale – ceea ce creează un context favorabil valorificării artiștilor români.
În plus, 81% dintre lucrări sunt păstrate în spațiul privat, confirmând caracterul profund personal al colecționării, în timp ce motivația principală rămâne emoțională (41%), dar este dublată tot mai vizibil de interesul pentru investiție (până la 18%).
Toate aceste date conturează o piață accesibilă, în creștere.
Diversificarea profilului colecționarilor
Unul dintre cele mai relevante semnale ale acestei evoluții este diversificarea profilului colecționarilor. Piața este susținută de antreprenori, profesioniști din mediul corporate și noi segmente socio-economice, ceea ce indică o expansiune sănătoasă atât a capitalului cultural, cât și a celui financiar.
Totodată, raportul surprinde o democratizare reală a accesului la artă: o piață care rămâne accesibilă, cu o gamă variată de prețuri și o participare tot mai vizibilă a noilor generații de colecționari, alături de un nucleu stabil de cumpărători experimentați.
