Ion Grigorescu, Lia și Dan Perjovschi, în expoziția „Atelierul artistului” de la Palatul Episcopal Romano-Catolic Oradea
Artiștii Marius Bercea, Oana Fărcaș, Ion Grigorescu, Jakobovits Márta, Tincuța Marin, Ana Maria Micu, Ioan Aurel Mureșan, Paul Neagu, Lia și Dan Perjovschi, Marilena Preda-Sânc, Cristian Sida, Kerekes Gyöngyi și Újvárossy László sunt incluși în expoziția „Atelierul artistului” la Palatul Episcopal Romano-Catolic Oradea.
Expoziția în care artiștii selectați reflectă în medii diferite – pictură, fotografie, instalație, media – tema atelierului este organizată de Sorina Jecza.
Ea va putea fi vizitată până pe 1 august 2022.
Despre spațiul în care are loc expoziția, Palatul Episcopal Romano-Catolic Oradea (fost Muzeu al Țării Crișurilor), artistul Dan Perjovschi a punctat în mediul online: „Locul unde am lucrat între 1985 și 1990 (când era muzeu)… și, uite, expun în el când nu mai este”.
Atelierul artistului – autoscopia ființei
Tema „atelierului artistului” este o constantă vie în practicile multor creatori, spune Sorina Jecza. Fie că este tratat în manieră tradițional academică, ca scenă de gen, cu detalii scenografice ce indică spațiul fizic de care artistul își leagă existența, fie că implică detalii autoreferențiale asupra creației, prin includerea „tabloului în tablou”, sau evocă procesul de elaborare al operei, atelierul își păstrează ascendentul unui metalimbaj, ca instrument de introspecție asupra propriului demers creator sau semn metonimic ce poate substitui – fizic sau spiritual – artistul însuși.
Imaginea atelierului este instrumentul de cunoaștere de sine al artistului, capabil să sondeze atât depărtările exterioare, cât și profunzimile interioare ale eului artistic. Pictându-și atelierul – sau invocându-l prin orice alt mediu de expresie -, artistul își face autoscopia ființei, prin care poate observa dinamica mișcărilor sale interioare.
Proiectându-se în atelier, artistul se proiectează pe sine prin obiectele puse în scenă, prin spațiul ce creează scenografia, prin personajele incluse sau detaliile și fragmentele selectate.
În expoziția ce reunește lucrări din Colecția Böhm în Palatul Episcopal Romano-Catolic, motivul atelierului este prezent pe simeze într-o lucrare a pictorului Ernő Tibor ce surprinde o scenă din atelierul colegului de breaslă Alfred Macalik, probabil în renumitul Palat Ullmann.
Creatorii investighează vizual lumea – a lor și cea în care trăiesc -, un exercițiu de reflecție complex și de reflexie a sinelui ce merită a fi cercetat.
Aparținând unor generații ce acoperă ultima jumătate de secol, preocuparea lor pentru același motiv este un indice al statornicei interogații de sine cu care artistul traversează timpul, completează curatoarea.
Cine este Sorina Jecza
Sorina Jecza a desfășurat o activitate amplă care se întinde de la critică de artă și eseistică, la cercetare, documentare sau editare de carte.
Doctor în arte vizuale din anul 2006, are expertiză relevantă în domeniul sculpturii.
A colaborat, în calitate de curator, cu principalele muzee de artă sau centre de cultură din țară (Timișoara, Cluj, Craiova, Oradea, Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, Palatul Cantacuzino).
Ca președintă a Fundației Triade din Timișoara, deține o experiență semnificativă în managementul cultural: fondarea Parcului de sculptură în spaţiul public Triade, recuperarea mişcării timişorene de avangardă (Grupul 1.1.1, Grupul Sigma), restituirea valorilor perioadei 60-89, promovarea artei emergente, prin programul Juventus.
A avut un rol activ în prezentarea artei româneşti în străinătate, prin organizarea de numeroase proiecte internaționale care au inclus nume importante ale scenei de artă românești, precum Paul Neagu, Constantin Flondor, Grupul Sigma, Roman Cotoșman, Peter Jecza. Este co-fondatoare a Fundației Art Encounters și a bienalei omonime.
Credit foto: Fundația Triade
