LS Lowry, convins că picturile lui nu vor avea valoare după moartea sa

Laurence Stephen (L.S.) Lowry era convins că picturile lui nu vor avea nicio valoare după moartea sa, după cum mărturisea într-un interviu descoperit recent.

Deși artistul se bucurase de oarecare succes în ultimii ani ai vieții, nu și-ar fi imaginat vreodată că va deveni unul dintre cei mai îndrăgiți artiști britanici sau că picturile lui vor fi vândute cu milioane de lire sterline. Spre exemplu, „Going to the Match”, lucrare din 1953 care înfățișează mulțimi de spectatori care se îndreaptă spre un stadion de fotbal, a fost vândută în 2022 pentru 7,8 milioane de lire sterline.

La jumătate de secol după moartea sa, el este acum portretizat de actorul Ian McKellen într-un documentar al BBC, „LS Lowry: The Unheard Tapes”, bazat pe o colecție de înregistrări audio descoperite în urmă cu aproximativ doi ani, care dezvăluie detalii intime din viața lui.

În înregistrări, potrivit The Guardian, artistul spune: „Într-o zi, poate că vei merge pe stradă și te vei uita în vitrina unui magazin de vechituri. Vei vedea o pictură cu capul în jos, marcată ieftin, cu prețul de 30 de șilingi. Și va fi a mea”.

Timp de patru ani, începând cu 1972, Lowry a acordat cel mai lung și mai revelator interviu unei tinere admiratoare, Angela Barratt. Ea a murit în 2022, iar casetele au rămas ascunse în casa ei din Manchester. Acum, sunt dezvăluite.

Înregistrate în sufrageria artistului – sanctuarul său privat –, înregistrările dezvăluie vocea autentică a lui Lowry, pe care Ian McKellen o va sincroniza pe ecran. În aceste conversații sincere, Lowry își urmărește parcursul de la copilărie până în ultimele zile ale vieții, împărtășind amintirile și experiențele care l-au format ca artist și ca om.

Descurajat de familie, apreciat de public și critică

L.S. Lowry (1887 – 1976), care urmase cursuri serale de artă de la vârsta de 17 ani, mărturisește în înregistrări că familia și prietenii lui îl tachinau referitor la picturile lui. „Nu câștigam niciun ban. Oamenii râdeau cu poftă de ele… Toți prietenii mei glumeau pe seama asta: «Cum merge comerțul cu artă?», «Câștigi o avere din asta?», «Nu fi prost, de ce nu renunți?»”.

Despre prima vânzare a unei picturi, el spune: „Era în 1921. Am obținut 5 lire sterline pentru ea. Aveam 34 de ani… Familia mea a fost șocată când am vândut-o. Nu le venea să creadă că era posibil să vând ceva”.

Întrebat dacă mamei sale îi plăceau picturile sale, Lowry răspunde: „Nu, nu cred. Iar tatăl meu [care lucra ca funcționar la o agenție imobiliară] avea crize de isterie dacă vindeam un tablou. Nu putea să înțeleagă”.

„Eram adesea foarte, foarte sătul. De multe ori mă întrebam ce rost are să fac asta”.

Cu toate acestea, Lowry este iubit de public pentru reprezentările sale unice ale vieții urbane a clasei muncitoare, ale scenelor din fabrici și ale peisajelor industriale din nordul Angliei, populate de personaje subțiri caracteristice stilului său.

Lowry a lucrat ca încasator de chirii pentru aceeași companie imobiliară din Manchester timp de 42 de ani. Se temea că, dacă oamenii ar fi aflat despre meseria lui de zi cu zi, ar fi presupus că picta doar în timpul liber și că, prin urmare, era un amator. Își dorea foarte mult să fie luat în serios. „În ceea ce privește pictura mea, simt că am făcut tot ce am putut”.