Magritte și Hopper, între lucrările de artă emblematice din 1927 care au devenit domeniu public în SUA
O serie de opere de artă emblematice semnate René Magritte, Edward Hopper, Salvador Dalí, Joan Miró și Georgia O’Keeffe au devenit, în SUA, domeniu public.
„Automat” (1927) al lui Edward Hopper, un portret sobru pe timp de noapte al unei femei bine îmbrăcate care își bea cafeaua în restaurantul cu același nume, și poetica „Black Abstraction/ Abstracție neagră” (1927) a Georgiei O’Keeffe, care arată ca și cum luna ar fi în echilibru în genunchiul cuiva, se numără între acestea, potrivit artnet.com.
Drepturile de proprietate intelectuală asupra operelor de artă create în urmă cu 95 de ani expiră în fiecare prima zi a anului, în Statele Unite. Astfel, aceste creații pot fi reutilizate fără permisiune, licență sau taxă. Acum, orice lucrare realizată în anul 1927 aparține domeniului public.
Tanguy, Picasso, Kandinsky
Anul 1927 a fost și al numeroaselor contribuții ale lui René Magritte, inclusiv capodopera sa teatrală „The Menaced Assassin”, ce prezintă un criminal după ce a ucis o femeie goală, cu doi detectivi ce poartă pălării derby de cealaltă parte a ușii, pregătiți să îl prindă. În același an, artistul belgian a mai realizat „The Meaning of Night” și „Le Jouer Secret”.
Salvador Dalí, pe atunci în vârstă de 23 de ani, tocmai se întorsese din serviciul militar de nouă luni când a terminat „Apparatus and Hand/ Aparat și mână” (1927), o abstracțiune în care o mână umană care pare să fi fost întoarsă pe dos acoperă o pereche de blocuri geometrice. Yves Tanguy, între timp, a finalizat „Mama, Papa is Wounded!/ Mama, tata este rănit!” (1927).
Pablo Picasso a creat „The Painter and The Model/ Pictorul și modelul” (1927), Max Beckmann a finalizat „Self-Portrait in Tuxedo/ Autoportretul în frac” (1927), Joan Miró a adăugat „Blue Star” (1927) la opera sa, iar Wassily Kandinsky a căutat un sentiment de tactilitate și muzicalitate în „Hard in Soft” (1927).
Fotografii remarcabile, domeniu public
Pe lângă tablouri, fotografii notabile au fost realizate în urmă cu 95 de ani. Charles Sheeler a făcut probabil cea mai cunoscută fotografie a sa, „Criss-Crossed Conveyors, River Rouge Plant, Ford Motor Company” (1927), în timp ce Ansel Adams a publicat primul portofoliu propriu-zis al fotografiilor sale, o colecție care includea „Monolith, the Face of Half Dome” (1927) și „A Grove of Tamarack Pine” (1927).
În timp ce aceste și alte opere de artă intră în domeniul public în SUA pentru prima dată în acest an, majoritatea au fost deja eliberate de restricții în alte țări, unde sfera de aplicare a legii drepturilor de autor nu este la fel de extinsă. În cea mai mare parte a Europei, de exemplu, orice lucrare creată de un artist care a murit cu mai mult de 70 de ani în urmă se află în domeniul public. O mare parte din Africa și Asia urmează aceeași formulă, dar limita este de doar 50 de ani.