Michelangelo s-ar fi pictat pe sine pe tavanul Capelei Sixtine

Michelangelo s-ar fi pictat ca Dumnezeu pe tavanul Capelei Sixtine, susține istoricul de artă Adriano Marinazzo, menționând că maestrul și-a făcut o schiță într-o ipostază similară. Unii oameni de știință cred că istoricul este interesat de ceva, iar un sceptic a glumit: „Toată lumea are teorii”.

Teoria a câștigat teren în rândul cercetătorilor, după ce a fost descoperit un potențial indiciu despre ceea ce a gândit artistul în cei patru ani cât a durat să picteze tavanul capelei.

Istoricii de artă au indicat ego-ul destul de mare al lui Michelangelo pentru a-și plasa propria imagine în mijlocul uneia dintre cele mai emblematice opere de artă din lume.

„Mesia al artei”

„Michelangelo se vedea Mesia artei, așa că are sens”, a declarat, pentru The Wall Street Journal, Adriano Marinazzo, curatorul proiectelor speciale la Muscarelle Museum of Art de la Colegiul William and Mary.

Marinazzo, care a publicat teoria anul trecut, a spus că a făcut potențiala descoperire după ce a studiat un sonet pe care Michelangelo i l-a scris prietenului său Giovanni da Pistoia la începutul anilor 1500.

În poezie, pictorul povestea cât de chinuitor a fost pentru el să picteze tavanul capelei. Dar în sonet, există un mic desen al unui bărbat, presupus a fi însuși Michelangelo. El stă cu picioarele încrucișate, întinzând mâna pentru a atinge pictura – o reprezentare destul de asemănătoare cu cea a lui Dumnezeu din „Crearea lui Adam”.

Constatarea cheie este o postură ciudat de asemănătoare cu cea din pictură, susținând și mai mult argumentul că reprezentarea lui însuși ar fi fost în întregime intenționată.

Marinazzo a declarat pentru The Wall Street Journal: „S-a ascuns în tavan. Fața este idealizată pentru că Michelangelo era conștient de nasul lui turtit, dar acesta este cea mai apropiată manieră de a se prezenta drept divin”.

Dar teoria are și criticii ei. Un istoric de artă specializat în Renaștere, Paul Barolsky, a spus că el crede că nu există suficiente dovezi că a inspirat fresca finală. El a spus că artistul renascentist ar fi trimis sute de scrisori și s-ar fi plâns de aspectul său de nenumărate ori. „Toată lumea are teorii, dar trebuie să faci mai bine decât atât”, a spus Barolsky pentru The Wall Street Journal.

Alți istorici au numit descoperirea o „conexiune inteligentă” iar unii au susținut că s-ar putea să fi fost o reprezentare conștientă a lui însuși, așa cum s-ar fi putut raporta la imagine.