Muzeul Național de Artă al României, aproximativ 200.000 de vizitatori în 2025

Muzeul Național de Artă al României a înregistrat la sediul central aproximativ 200.000 de vizitatori în 2025, an în care a organizat mai mult de 50 de evenimente pentru public – de la vernisaje la conferințe, proiecții de film și prezentări -, potrivit informațiilor oferite de conducerea MNAR la solicitarea curatorial.

În total, au fost vândute 113.250 bilete de acces, iar numărul biletelor gratuite a fost de 85.000 (vizitatori în „Miercurea gratuită” și vizitatori care aparțin anumitor categorii pentru care se oferă gratuitate), potrivit MNAR, care nu ține o evidență a vizitatorilor din străinătate.

Creștere minoră față de 2024. Schimbare anunțată la nivelul programului expozițional

Numărul de acum este în scădere față de cel mai bun an al MNAR, 2023, când au fost înregistrați 217.679 vizitatori, plus participanți la diferite evenimente speciale care au avut loc în alte spații decât cele expoziționale.

Anul trecut, muzeul nu a dat curs solicitării curatorial de a oferi cifrele pentru 2024, însă din proiectul de management depus la Ministerul Culturii pentru perioada 2026 – 2028 reiese că în acel interval 197.512 de persoane au vizitat MNAR. Astfel, este vorba despre o creștere cu 738 de vizitatori.
În același document este precizat și că anul acesta va fi realizat un nou studiu pentru a identifica profilul vizitatorului MNAR, între altele, cu accent pe vizitatorii străini.

„Cea mai mare schimbare va fi însă vizibilă la nivelul programului expozițional, care va fi diversificat și specializat strategic pentru fiecare entitate muzeală în parte, cu o viziune distinctă și un program coerent și consecvent. Programul pune accentul pe expoziții și evenimente proprii, concepute, organizate și realizate de specialiștii MNAR în colaborare cu muzee naționale și internaționale, prin ridicarea profilului, vizibilității și impactului național și european al MNAR”, se mai arată în proiect.

MNAR este condus, de la începutul lunii iunie 2025, de istoricul de artă Erwin Kessler, care după câteva luni de interimat a câștigat concursul de management organizat de Ministerul Culturii.

Cea mai vizitată expoziție în 2025

Cea mai populară expoziție temporară a anului 2025 a fost „RomânIA – Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, cu 17.344 de vizitatori.

Curatoriată de Erwin Kessler, alături de Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea și Costina Anghel, expoziția a cuprins lucrări importante din colecțiile unor muzee din Franța, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și România, din colecții private și de la artiști contemporani.

Între acestea s-a aflat „La Blouse roumaine”, de Henri Matisse, capodoperă parte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris care a părăsit Franța pentru prima dată, împrumutată în mod excepțional pentru expoziția de la București.

Evenimente în anul 2026

Conducerea MNAR a adăugat în răspunsul pentru curatorial că în 2026 vor fi împrumutate lucrări de artă către muzee din străinătate, însă contractele de împrumut nu sunt finalizate momentan.

În prezent, piese din colecția Brâncuși a muzeului se află la Roma, în expoziția „Brâncuși: Origins of Infinity”, la Museo dei Fori Imperiali – Mercati di Traiano.

Expoziții deschise la sediile MNAR în anul 2026:

• „Muzeul Muzeelor: 100 capodopere din muzeele românești la MNAR” (în colaborare cu muzee din țară): prezintă piese excepționale, alese din colecțiile permanente și din depozitele muzeelor din țară, reunite sub cupola Palatului Regal ca o carte de vizită și totodată o hartă a capodoperelor cu care publicul se poate întâlni de-a lungul și de-a latul țării.
• „El Greco: from Byzantine Icons to International Expressionism” (în colaborare cu muzee din Spania, Italia, Austria, Grecia, Ungaria și Germania): este o expoziție de amploare internațională în care lucrările majore semnate de El Greco din patrimoniul MNAR vor constitui nucleul unei fresce istorice care pornește din sec. XV si merge până în sec. XX, pentru a developa geneza, dezvoltarea și preluarea în modernitate a viziunii artistice idiosincratice a lui El Greco.
• „Brâncuși. Sindromul” (în colaborare cu muzee din țară, colecționari și artiști contemporani) urmărește influența modelatoare a personalității și a operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești, felul în care aceasta a configurat mentalul creatorilor și experiențele publicului.
• „Reeducarea prin artă în temnițele comuniste”, la MNAR, în colaborare cu CNSAS – prezentarea în premieră absolută a unei serii de volume reunind desene ale unor prizonieri politici care își manifestau astfel repudierea apartenenței politice anterioare, și îmbrățișau idealurile comuniste sub presiunea sistemului represiv al securității.
• „Colecția de hartă veche și artă nouă Emilian Radu”, la Muzeul Colecțiilor de Artă: expoziția este dedicată uneia dintre cele mai complexe și diverse colecții de artă și cultură literară și vizuală, acoperind mai multe secole de la primele tipărituri în limba română la arta contemporană a anilor 2000.
• „Piese alese din Colecția Sorin Costina”, la Muzeul Colecțiilor de Artă – colecția S. Costina este cea mai reprezentativă colecție de artă românească postbelică realizată între anii 1970-1990 de medicul Sorin Costina din localitatea Brad, colecția sa devenind o mărturie a culturii neaservite politic.

Expoziții deschise în cadrul Anului cultural România-Italia:

• „Brâncuși: Origins of Infinity”, la Museo dei Fori Imperiali – Mercati di Traiano, Roma, este o expoziție care aduce laolaltă piese de la MNAR, Muzeul de artă Craiova și Centrul Cultural Brâncuși Târgu-Jiu pentru o primă contextualizare a viziunii brâncușiene din perspectiva educației și experienței sale în arta clasică antică, dar si prin raportare la rădăcinile sale în meșteșugurile populare din Oltenia. Expoziția va fi însoțită de două cataloage, unul dintre acesta fiind dedicat publicării în premieră a Caietului de schițe, datat 1901-1902, intens folosit de Brâncuși în perioada ultimilor ani ai studiilor bucureștene.
• „Romanian Avant-garde: Works and Networks, 1910-1960”, la Fondazione Sicilia, Palermo, în colaborare cu muzee și colecționari din țară, este o selecție dintre cele mai reprezentative producții ale avangardei istorice din România, la care se adaugă o secțiune ampla din publicațiile avangardei românești, prezentând conexiunile și relevanța internațională ale acesteia.
• „La Blouse Roumaine in Art, 1800-2000”, la Museo delle Civilta, Roma (în colaborare cu muzee din țară și din străinătate), este o versiune concentrată a expoziției „RomânIA. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”.