National Gallery of Victoria a restituit în secret un tablou de Gerard ter Borch
National Gallery of Victoria (NGV) din Melbourne, Australia, a restituit pictura „Lady with a Fan” (ca. 1640–42), realizată de Gerard ter Borch, moștenitorilor unei familii evreiești de la care fusese confiscată în timpul regimului nazist.
Restituirea a avut loc fără un anunț public din partea muzeului. Tabloul a fost eliminat din catalogul online al NGV la începutul lunii septembrie.
Singura înregistrare publică a restituirii sale a apărut câteva săptămâni mai târziu, printr-o actualizare a bazei de date germană Lost Art Database. Cazul a fost adus în atenția publicului de Jason Schulman, un bursier Fulbright din 2025 în Australia, care a petrecut ani de zile studiind operele de artă care ar fi putut fi confiscate de naziști.
Tabloul era una dintre lucrările unei colecții mai mari deținute de familia Bromberg și, potrivit unor surse, a fost vândută dealerului de artă Allen Loebl în 1938, lucrările fiind apoi împrăștiate în întreaga lume.
NGV a achiziționat „Lady with a Fan” în 1945 pentru suma de 4.000 de lire sterline. La începutul anilor 2000, familia Emden a contactat muzeul, susținând că lucrarea a aparținut cândva bunicului lor, Max. Pretenția lor se baza pe amintirile familiei și pe o mențiune de pe site-ul NGV dedicat provenienței lucrărilor, care includea numele „Martin Bromberg”, o rudă a lui Emden. În 2004, familia a contactat muzeul pentru a corecta o greșeală de tipar pe site, „Grunden” în loc de „Emden”. NGV a făcut modificarea, a spus Schulman.
Dar în 2006, muzeul a respins pretenția familiei Emden asupra proprietății, invocând lipsa unor dovezi concrete.
Nu au putut dovedi că tabloul a fost furat. Nu existau fotografii, nici documente.
În 2022, familia Emden l-a angajat pe Olaf Ossmann, un avocat elvețian cunoscut pentru rolul său într-un caz de restituire a NGV din 2014, care implica un tablou controversat al lui Van Gogh. În aceeași perioadă, familia Bromberg, verișorii familiei Emden, a revendicat și ea tabloul.
La începutul acestui an, Ossmann și familia Emden și-au retras cererea adresată NGV. Ossmann a declarat într-un e-mail adresat ziarului The Guardian că familia a acceptat dovezile potrivit cărora Max Emden ascunsese bunul lui Henry și Hertha Bromberg pentru a scoate tabloul din Germania.
Schulman a afirmat că, în calitate de cetățean elvețian, Emden ar fi putut exporta tablouri din Germania, în timp ce vărul său evreu german ar fi fost supus restricțiilor și taxelor de export.
Alte lucrări recuperate
Familia Bromberg a recuperat cu succes și alte opere în ultimii ani, printre care o lucrare atribuită lui Joos van Cleve din Franța în 2016 și una a lui Lucas Cranach din Allentown Art Museum, Pennsylvania, în 2024.
În cazul celei din urmă, deși ambele părți au fost de acord că tabloul a fost vândut pentru a-i ajuta pe Henry și Hertha să scape de persecuția nazistă, ele nu au căzut de acord asupra momentului în care s-a întâmplat acest lucru; moștenitorii familiei Bromberg cred că s-a întâmplat înainte ca cei doi să fugă din Germania, în timp ce avocatul muzeului sugerează că s-a întâmplat după. Luând ca ghid Principiile Conferinței de la Washington privind arta confiscată de naziști, ambele părți au convenit să vândă opera și să împartă veniturile.
Ambele cazuri au fost mediatizate pe larg de muzeele implicate, iar în cazul Van Cleve, nepoții lui Henry Bromberg, Christopher Bromberg și Henrietta Schubert, au fost fotografiați de The New York Times lângă tabloul recuperat.
În cazul Ter Borch din Australia, însă, atât familia, cât și NGV păstrează doar informațiile de bază.
