Nouăsprezece artiști români, în expoziția „A viagem do rinoceronte” la București
Nouăsprezece artiști români sunt reuniți în expoziția „A viagem do rinoceronte/ Călătoria Rinocerului”, care poate fi vizitată la Galeriile de Artă ale Academiei Române între 10 noiembrie și 10 decembrie, în intervalul orar 10:00 – 18:00, de luni până duminică.
Curator este Sofia Fränkl de la Muzeul Albrecht Dürer din Nürnberg.
Sofia Frankl lucrează în atelierul lui Dürer din Nürnberg. Ea a hotărât „să revitalizeze aceasta efigie a fantasticului insinuat în bestiarul realității și a propus unor valoroși plasticieni români să se lupte caligrafic cu fiara. Grație ei și entuziasmului cu care își iubește breasla, legenda a revenit în culorile și liniile mileniului trei”.
Artiștii participanți la expoziție sunt: Cristina Bolborea (obiect), Doina Botez (grafică), Laura Covaci (pictură digitală), Gabriela Cristu (pictură), Darie Dup (sculptură), Reka Csapo Dup (fotografie), Daniela Făiniș (porțelan), Suzana Fântânariu (grafică), Sofia Fränkl (grafică, obiect, instalație), Alina Gherasim (pictură), Ana Golici (pictură), Bogdan Hojbotă (sculptură), Ion Iancuț (sculptură), Rodica Lomnășan (grafică), Petru Lucaci (pictură), Christian Paraschiv (multimedia, pictură, sculptură), Ștefan Pelmuș (pictură), Ana Zoe Pop (sculptură) și Horia Roșca (pictură).
Deși primele reprezentări artistice din Europa ale unui rinocer datează din sec. III î.e.n., din perioada împăraților romani Domitian, Commodus și Caracalla, povestea rinocerului ca subiect al unei opere de artă are ca punct de pornire celebra gravură a lui Albrecht Dürer. Sosit în anul 1515, rinocerul indian (un cadou diplomatic al lui Afonso de Albuquerque, guvernatorul Indiei, pentru Manuel I al Portugaliei), a fost găzduit inițial la Turnul Belém din Lisabona, la acea dată aflat în construcție. Regele Manuel I l-a trimis ulterior în dar Papei Leon al X-lea. Din păcate, rinocerul nu a reușit niciodată să ajungă la Roma, înecându-se într-un naufragiu în largul coastei nordice a Italiei. Între timp, faimosul Turn Belém, parte a unei serii de fortificații menite să protejeze portul natural al Lisabonei a primit la baza unuia dintre cele patru turnulețe inferioare o sculptură în piatră ce imortalizează celebrul rinocer. În scurta sa aventură pe pământ european, acesta l-a inspirat și pe gravorul german Albrecht Dürer, care l-a imortalizat după o descriere literară (a neguțătorului portughez Valentim Fernandes), în faimoasa sa gravură „Rhinocerus”. Nu tocmai precisă din punct de vedere anatomic, lucrarea lui Dürer arată un animal fabulos într-o armură nituită, similară celei aparținând unui cavaler medieval. Această interpretare fantezistă a realității s-a imprimat în mentalul colectiv al epocii ca imagine reală a exoticului animal; tot ea este sursa fascinației și inspirației pentru zeci de artiști care ulterior, de la Rafael până la Salvator Dali și Eugen Ionescu, au reluat motivul fabulosului rinocer adăugându-i noi semnificații.
La mai bine de 500 de ani de la realizarea faimoasei gravuri a lui Dürer, expoziția „Călătoria Rinocerului”, curatoriată de Sofia Fränkl, a fost prezentată la Nürnberg și Lisabona, cu aproximativ aceiași artiști.
